Cotele impozitului pe succesiune în România sunt cu 90% mai mici decât media Uniunii Europene, conform unui nou studiu de la UHY International, rețeaua internațională de contabilitate.

Cât se plătește în România

Astfel, românii plătesc în medie 1% (30.000 USD) pentru impozitul pe succesiune când transferă o proprietate în valoare de 3 milioane USD beneficiarilor. În comparație, cetățenii Uniunii Europene plătesc în medie 10,3% (309.104 USD) pentru o proprietate de aceeași dimensiune.

Diferența se reflectă și la categoriile de valoare mai mică. Românii plătesc impozit pe succesiune de 1% (3.500 USD) la transferul proprietăților în valoare de 350.000 USD versus 3,9% (13.635 USD) în UE.

În mod similar, nivelul impozitului pe succesiune în România pentru proprietățile în valoare de 750.000 USD este de 1% (7.500 USD), în comparație cu 5,1% (38.520 USD) în UE.

”Taxa pe moarte”

UHY spune că impozitul pe succesiune a fost numit o ”taxă a morții” incorectă, iar unii analiști au solicitat desființarea acesteia. Familiile se pot lovi de facturi fiscale foarte mari într-o perioadă de doliu.

Persoanele înstărite consideră de multe ori impozitul pe succesiune ca o ”dublă taxare” a unor bani care au fost deja impozitați ca venituri sau câștiguri de capital când au fost generați.

UHY adaugă că multe economii în creștere incluse în studiu, precum România și Polonia, percep de multe ori impozite pe succesiune mai mici pentru a stimula crearea bogăției. Sarcinile fiscale pe succesiune mai mici ar putea încuraja persoanele înstărite să își crească în continuare afacerea și să reinvestească fondurile proprii pe piața internă pentru a susține crearea de locuri de muncă.

Impozitare primitoare

Pe lângă impunerea celor mai mici impozite pe succesiune în UE, România are și un sistem de impozitare mai primitor în general. Locuitorii din România plătesc o cotă fixă de 10% a impozitului pe venit și o cotă fixă de 5% a impozitului pe dividende. Ambele cote sunt printre cele mai mici în UE.

Însă, UHY adaugă că, pe termen lung, cotele impozitului pe succesiune foarte mici în România ar putea să transfere sarcina fiscală înspre alte tipuri de impozite.

România are cea de-a 14-a cea mai ridicată cotă a impozitului pe succesiune dintre cele 28 de țări incluse în studiu.

Țările cu taxa pe succesiune 0

Sunt câteva țări în UE care nu percep niciun impozit pe succesiune – printre care Croația, Polonia și Portugalia. Anumite guverne consideră că un impozit pe succesiune scăzut sau inexistent poate fi o metodă eficientă de a reține antreprenorii și de a încuraja și crearea bogăției.

Camelia Dobre , Managing Partner UHY Audit CD S.r.l., membru al UHY, afirmă: ”Persoanele înstărite din România plătesc unele dintre cele mai mici sume din Uniunea Europeană pentru transferurile imobiliare”.

Magnet pentru persoanele înstărite

”Persoanele înstărite dezbat într-adevăr ce loc ar fi cel mai bun pentru a-și transfera proprietățile și dacă mutarea activelor într-o jurisdicție mai favorabilă ar fi o soluție bună. România ar putea deveni o destinație foarte atractivă deoarece nivelul scăzut al impozitului pe succesiune înseamnă că pot să lase moștenire o parte mai mare a averii lor dacă aleg să se mute aici”, a adăugat reprezentanta UHY.

”Sarcina fiscală pe succesiune pentru locuitorii din România este mult mai ușoară decât pentru locuitorii altor economii europene, precum Germania și Franța

Însă, cotele scăzute ale impozitului pe succesiune ar putea de fapt să crească facturile fiscale ale multor contribuabili. Guvernele pot fi încurajate să crească cotele pentru alte impozite astfel încât să poată compensa veniturile pierdute din încasările impozitului pe succesiune”, mai precizează studiul.