‘Trebuie acum să redefinim strategia naţională privind eficienţa energetică. Noi pierdem 27% în sistemul energetic. 27% este cea mai mare pierdere dintre toate sistemele energetice din Europa. Pierdem, practic, 4,4 miliarde de dolari anual. Nu ne mai putem permite şi suntem obligaţi să trecem la un plan B iar în acesta eficienţa energetică să fie prima prioritate. Pierderile sunt pe lanţul producţie – transport – distribuţie’, a spus Iancu, la finalul unei dezbateri privind piaţa gazelor.

Iulian Iancu a precizat că este nevoie de o retehnologizare pe tot acest lanţ, iar pe de altă parte este necesar un program special pentru consumatorul final, adică inclusiv pentru locuinţele oamenilor.

‘Eu, aici, am propus un proiect care se numeşte ‘Planul Marshall pentru eficienţă energetică’. În acest program intră băncile şi companiile de performanţă energetică, adică companiile ESCO, care vin şi mi se adresează mie – hotel, sediul Guvernului, sediul Parlamentului, al întreprinderii Sidex etc. şi mie acasă – Ele spun: Uite, îţi fac contract de eficienţă energetică, reduc consumul tău cu 30 până la 50%, dar trebuie să-mi plăteşti nivelul actual al facturii timp de 10 ani. Eu scap de orice majorare de aici încolo şi, din economia pe care o fac, ele încheie contract cu banca – au la bază contractul încheiat cu mine pe 10 ani – şi iau credit de la bancă. Banca dă un credit unei companii ESCO cu care aceasta îmi schimbă becurile, îmi schimbă consumatorii şi comportamentul meu. Şi atunci, dintr-odată, eu îmi creez un număr de operatori care lucrează pentru a-mi igieniza tot consumul energetic din ţară, îmi creează locuri de muncă – el va fi principalul furnizor de echipamente, de instalaţii, de tehnologii şi, pe partea cealaltă, am şi creat o pompă pentru creditare, iar după 10 ani îi restitui echipamentele consumatorului’, a explicat Iancu.

De asemenea, Planul Marshall include şi liniile tehnologice, adică se adresează şi jucătorilor din industrie, dar în altă variantă.

‘În acest caz, nu îţi poţi permite să îi schimbi tu, companie ESCO, linia lui de producere a oţelului. Atunci, pentru ca el să-şi permită să schimbe linia aia de zeci de milioane de euro, tu, Guvern, trebuie să ieşi în întâmpinare cu un set de măsuri complementare contractului de performanţă energetică. Guvernul ar trebui să îi prelungească calendarul de creştere a preţurilor, pentru că nu poate de la un an la altul – este imposibil. Ca întreprinderea să implementeze doar construcţia financiară pentru schimbarea liniei tehnologice presupune mai mult de un an sau poate un an şi, atunci, el nu poate ca într-un an să treacă de la simplu la dublu cu preţul gazelor, pentru că marea parte a industriei noastre este ineficientă şi consumul ei de gaze naturale este de la simplu la dublu faţă de aceeaşi industrie din Europa. Trebuie să-i prelungesc calendarul şi trebuie să îi dau stimulent ca să intre în această ecuaţie. Dacă am angajat o creştere de preţ cu FMI, îi zic: creşte preţul cu 10 unităţi. Din cele 10 unităţi, patru s-au dat deja producătorului, iar din restul de şase unităţi mai iau trei unităţi şi i le dau consumatorului pentru această acţiune. Îi dau, cu condiţia ca banii aceştia să se ducă pe astfel de investiţii – pe care tu vii, mi-o arăţi – îmi spui că schimbi această linie, eu ţi-am prelungit calendarul cu un număr de ani şi din numărul ăsta de ani cele trei unităţi reprezintă atât. Trei unităţi ajung la bugetul statului”, a arătat Iulian Iancu.

Pe de altă parte, în opinia deputatului, cel mai important lucru este acum, când România îşi redefineşte politicile, negocierea pe care o are cu UE pentru un set de măsuri la nivelul industriei europene.

‘Adică eu, România, am un avantaj competitiv, pentru că am nişte materii prime energetice. Dacă le am, atunci facem un program împreună, prin care tu transferi tehnologie de înaltă eficienţă şi eu mai folosesc o perioadă energia mea ieftină, împreună cu tehnologia asta de înaltă eficienţă şi ne dedicăm unor ramuri industriale la export. De exemplu, România are gaze ieftine. Avem un producător de echipamente de înaltă eficienţă în domeniul cogenerării. Haideţi şi puneţi la mine echipamentele. Pentru tine, din UE, este export, pentru mine, este valorificarea unei surse încă ieftină, dar eficientă, a gazelor naturale. Îmi reduc dependenţa de importul de gaze şi ofer şi eu românului şi apă caldă şi căldură şi energie electrică la un preţ mai mic. Adică, pentru vestul Europei este export, iar pentru România este eficienţă energetică şi reducerea consumului, ceea ce este o politică europeană’, a conchis Iulian Iancu.

De altfel, el a adăugat că sunt necesare discuţii cu Uniunea Europeană pentru a reanaliza calendarul de liberalizare, în condiţiile eşecului proiectului Nabucco.

Iulian Iancu a participat joi la seminarul «Piaţa de gaze din România – reforma gazului».

SURSA: Agerpres