Ajutor de 50 de lei la facturi pentru consumatorii vulnerabili. Ministrul propus al Energiei: Trebuie să realizăm un recensământ corect

Ministrul propus al Energiei, Dumitru Chisăliță, a primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate. El a anunțat apoi o primă măsură dedicată consumatorilor vulnerabili cu venituri sub 3.500 de lei: un sprijin de 50 de lei la facturi. Totodată, acesta a pledat pentru realizarea unui Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili și a subliniat că tranziția spre piața liberă a gazelor necesită cel puțin 12 luni.

Dumitru Chisăliță anunță primele măsuri energetice și primește avizul Parlamentului

Dumitru Chisăliță, ministrul propus pentru portofoliul Energiei, a anunțat prima măsură concretă în ipoteza în care Guvernul Niculescu va fi validat prin vot. Aceasta constă într-un sprijin financiar de 50 de lei la facturi, destinat consumatorilor vulnerabili care înregistrează venituri lunare de sub 3.500 de lei.

Imediat după audierea din Parlament, acesta a subliniat că această sumă nu este una suficient de mare încât să îi scoată pe cetățeni din starea de sărăcie.

De asemenea, ministrul desemnat a explicat că, deși suma respectivă nu reprezintă o rezolvare definitivă a problemelor financiare pentru mulți dintre consumatorii vulnerabili, ea trebuie analizată atent și din perspectiva celorlalte categorii de consumatori.

„Cu siguranță, pentru mulți consumatori vulnerabili, suma nu este una care să îi scoată din sărăcie, la fel cum ea trebuie analizată și pentru ceilalți consumatori, ținând cont de noile condiții care vor exista în perioada imediat următoare”, a afirmat Dumitru Chisăliță.

Tranziția la o piață liberă necesită o perioadă de pregătire

Solicitat să își exprime poziția cu privire la eventualitatea prelungirii plafonării prețurilor la gaze până în primăvară, Dumitru Chisăliță a explicat că trecerea de la o piață semireglementată la una complet liberă este un proces complex care necesită timp.

Reprezentantul propus pentru portofoliul Energiei a precizat că acest interval de timp este absolut necesar pentru parcurgerea mai multor etape pregătitoare.

În primul rând, furnizorii trebuie să își elaboreze ofertele pentru consumatori, iar în al doilea rând, populația trebuie să fie pregătită să tranziționeze de la un preț fixat prin ordonanță la o selecție activă a ofertelor disponibile.

„E foarte important să avem în vedere că, pentru a trece dintr-o piață semireglementată în una liberă, este nevoie de timp.

Acest timp este necesar pentru a realiza diverse stadii în care, mai întâi, ofertele să fie pregătite pentru consumatori, iar consumatorii să fie pregătiți să treacă dintr-o situație în care primeau un preț în baza unei anumite ordonanțe într-o zonă în care să își urmărească ofertele.

Din punctul meu de vedere, timpul minim este de 12 luni”, a mai precizat Chisăliță.

În urma dezbaterilor și a audierilor, Dumitru Chisăliță, propunerea pentru Ministerul Energiei în cadrul Guvernului Niculescu, a obținut un aviz pozitiv din partea comisiilor parlamentare de specialitate.

În cadrul votului acordat de parlamentari, s-au înregistrat 39 de voturi în favoarea sa, 8 voturi împotrivă și o singură reținere de la vot.

Gazele din Marea Neagră ar trebui să producă taxe și salarii în România

Pe parcursul audierilor din cadrul comisiilor parlamentare, ministrul propus a adus în discuție starea critică în care se află domeniul energetic național, necesitatea dezvoltării bateriilor de stocare, dar și valorificarea resurselor de gaze din Marea Neagră.

Dumitru Chisăliță a evidențiat faptul că episoadele de secetă vor fi din ce în ce mai frecvente, motiv pentru care utilizarea cărbunelui trebuie analizată cu atenție. Acesta a accentuat faptul că centralele energetice actuale trebuie scoase din funcțiune exclusiv în momentul în care există capacități de producție echivalente pentru a fi puse în loc, siguranța sistemului național fiind prioritară.

În plus, el a cerut accelerarea dezvoltării capacităților de stocare a energiei. În ceea ce privește resursele de gaze din Marea Neagră, acesta a arătat că, deși există contracte publice, mari cantități rămân necontractate, iar acestea ar putea fi direcționate către industria românească pentru a genera taxe și locuri de muncă.

„Episoadele de secetă vor fi dese și cât mai dese. Trebuie să analizăm folosirea cărbunelui. Centralele trebuie scoase din funcțiune doar când avem ce să pune în loc. Trebuie să ne gândim la siguranța sistemului. Trebuie accelerate capacitățile de stocare. (…)

Pentru gazele din Marea Neagră există contracte anunțate public, dar sunt cantități importante care nu sunt contractate. Ele pot intra în diverse industrii din România și să producă taxe și salarii în România”, a afirmat specialistul în energie.

Executivul planifică crearea unui Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili

În cadrul acelorași audieri, Dumitru Chisăliță a susținut necesitatea elaborării unui Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili. Această evidență ar trebui să fie structurată pe principii echitabile, astfel încât ajutoarele acordate să contribuie direct la diminuarea sărăciei energetice în țară.

Expertul a punctat că o schemă de sprijin trebuie luată din nou în calcul în contextul actual al evoluției prețurilor la gaze și energie electrică.

El a detaliat că prioritatea principală este realizarea acestui registru național, prin intermediul căruia să fie identificați cetățenii cu adevărat vulnerabili, iar sprijinul financiar să fie direcționat eficient către reducerea sărăciei energetice.

„Cred că trebuie să luăm din nou în considerare în acest moment (aplicarea unei scheme de sprijin – n.red.), având în vedere evoluţiile preţurilor, atât pe gaze, pe energie electrică.

În acest sens, gândim în primul şi în primul rând realizarea unui Registru Naţional al Consumatorilor Vulnerabili, în care să fie prezenţi cei care, într-adevăr, sunt vulnerabili, iar odată cu acest recensământ corect care să se bazeze pe nişte principii corecte, ajutoarele să fie unele care să reducă sărăcia energetică în România, în special pentru aceşti consumatori”, a spus Chisăliță.

Situația de la Cernavodă impune măsuri tehnologice pe termen lung

Referitor la incidentele de la Cernavodă, ministrul desemnat a afirmat că oprirea centralei nu trebuie abordată doar prin prisma reluării activității celor două grupuri, ci și prin identificarea unor măsuri de prevenție pentru viitor.

Dumitru Chisăliță a amintit că oprirea celor două grupuri nucleare de aproape trei luni a privat sistemul național de aproximativ 20% din capacitatea totală de producție. El a subliniat că reluarea funcționării este o urgență națională, însă este la fel de important să se prevină apariția unor probleme similare la viitoarele reactoare 3 și 4.

„Un alt element foarte important cu care practic ne-am confruntat anul acesta este oprirea centralei nucleare de la Cernavodă. Discutăm de cele două grupuri care sunt oprite de aproape trei luni de zile şi care au scos din sistem circa 20% din capacitatea de producţie.

E foarte important să abordăm această problematică nu doar din perspectiva reluării. Bineînţeles, această reluare este o stringenţă naţională, dar şi din perspectiva de a preîntâmpina pe viitor ca astfel de situaţii să se întâmple şi cu atât mai mult de a lua în considerare cum putem ca pe viitoarele reactoare 3 şi 4 de la Cernavodă să nu ne mai confruntăm cu astfel de situaţii.

Din punct de vedere tehnic, există soluţii în abordarea pentru ceea ce înseamnă modul în care Cernavodă va trebui să funcţioneze în viitor.

Episoade de secetă probabil că vor fi dese şi tot mai dese şi tocmai de aceea soluţiile tehnologice care trebuie să fie luate în considerare în această zonă, trebuie să fie reprezentative, nu doar pentru ceea ce înseamnă reactorul 1 şi 2, ci şi pentru reactoarele 3 şi 4, tocmai pentru că astfel de situaţii să fie evitate în viitor”, a mai precizat Dumitru Chisăliță luni, 19 octombrie.