România nu riscă să intre în faliment
Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România, a declarat miercuri că România nu riscă să intre în faliment, explicând că statul poate utiliza inflaţia ca instrument, iar o ţară care îşi controlează propria monedă nu se află în pericol de insolvenţă, fiind capabilă să emită bani după necesitate. El a subliniat totodată că Guvernul nu intenţionează să adopte moneda euro.
„Un stat în propria monedă nu dă faliment, pentru că tipăreşte cât e nevoie. Mă rog, cei care deţin datoria lui publică îşi primesc bani înapoi, problema e ce mai pot cumpăra cu acei bani. Deci, un stat în propria monedă nu dă default. Unde dă default – în valută, cum s-a întâmplat cu Grecia”, a adăugat el.
Inflaţia ar urma să se tempereze până la finalul lui 2025
Conform estimărilor făcute de Asociaţia CFA România, până la sfârşitul acestui an inflaţia ar urma să se tempereze, situându-se în jurul valorii de 6-7%, în timp ce la începutul anului următor este aşteptată o majorare a TVA.
„Noi, acum cu mai puţin de o lună, ne-am lansat outlookul pentru România, outlook-ul pentru anul viitor. Spuneam că inflaţia o vedem pe finalul anului undeva între 6 şi 7%, pentru că vedem încă majorări de taxe şi chiar am menţionat că TVA-ul probabil va creşte la început anului viitor.
Avem două scenarii în vedere: fie cota generală, dar crescând cota generală, cum am văzut anul acesta, este suficient să crească cota generală că semnalul dat către piaţă e ‘cresc preţurile’ şi nici nu a apucat să se aplice, că în iulie am avut un jump pe inflaţie. De asta o creştere a cotei generale clar creează anticipaţii, nu e doar efectul direct, e şi cel al anticipaţiilor. Celălalt scenariu este să crească cotele reduse către cea standard.
Eu am susţinut lucrul ăsta în vară. De ce? Pentru că cota efectivă de TVA era undeva la 13% şi se putea creşte de la 13% (…). Crescând cotele reduse şi cea standard rămânând la 19%, semnalul dat către piaţă era cu totul altul. Pe când aşa am dat semnal ‘cresc preţurile’ şi s-a văzut cum au crescut. Deci, sunt anticipaţiile care funcţionează şi vor funcţiona în continuare, de asta ne aşteptăm la inflaţie plus, cum spuneam, deficitul bugetar. Deficitul bugetar e inflaţionist, sunt bani tipăriţi care caută să cumpere bunuri şi servicii şi creează cerere internă şi, automat, creşteri de preţuri”, a explicat Adrian Codîrlaşu.
Guvernul nu are intenţia de a se alătura zonei euro
El susţine că o soluţie pentru gestionarea situaţiei ar fi stabilirea unei responsabilităţi clare legate de aderarea la moneda euro, dar, potrivit opiniei sale, Guvernul nu are intenţia de a se alătura zonei euro.
„În opinia mea, Guvernul nu vrea zona euro, că acolo vin reguli stricte de politică fiscală şi de bună guvernanţă din partea fiscală. Când se uită la dezechilibrele noastre, da, le aducem doar dezordine. Principiile de la Maastricht rămân, dar, din păcate, probabil de anul viitor nu vom mai avea perspectivă să le îndeplinim, că vom sări cu datoria publică peste 60% din PIB. Care-i problema cu datoria publică? Am văzut comparaţii: dar Franţa are nu ştiu cât, 120, Italia are nu ştiu cât, Grecia… Dar să ne uităm şi la ce dobândă se împrumută. Noi ne împrumutăm la dobânzi duble şi, practic, 60% a noastră este echivalent cu 120-130% datorie publică a Italiei sau Franţei. Deci, deja suntem acolo ca şi costuri. A ridica şi mai mult, clar, e nesustenabil. Şi de asta ducem dobânda jos, inflaţie mare, expandăm PIB-ul cu inflaţie mare. Când raportăm datoria la PIB, oho, ce bine stăm”, a arătat finanţistul.
Guvernele folosesc inflația ca mijloc de a masca dezechilibrele bugetare
Adrian Codirlaşu, președintele Asociației CFA România, atrage atenția că guvernele folosesc inflația ca mijloc de a masca dezechilibrele bugetare, în timp ce cetățenii resimt în mod direct pierderea puterii de cumpărare a banilor lor.
„Despre ce mi-am ales să vorbesc astăzi nu prea s-a vorbit în România, dar se întâmplă – şi anume represiune financiară. Ce înseamnă represiune financiară? Utilizarea inflaţiei de către Guvern pentru a reduce dezechilibrele din economie prin dobânzi real negative. Ce am văzut anul trecut? Un deficit bugetar pe ESA de 9,3% din PIB, adică spectaculos, dar în acelaşi timp cu acest impuls spectaculos dat economiei am văzut o creştere economică de doar 0,7%. Deci, practic, o risipă epică a fost anul trecut, care a creat dezechilibre.
Acest deficit bugetar trebuie redus, a creat şi deficit de cont curent şi orice deficit… ce înseamnă aceşti 9,3% din PIB deficit bugetar? 9,3% din PIB, bani tipăriţi. Când Guvernul emite bonduri, tipăreşte practic banii, sunt bani care intră în agregatul monetar M3. Deci, sunt bani care caută să cumpere bunuri şi servicii şi generează inflaţie. Şi de asta spun: guvernele iubesc inflaţia, vor inflaţie, prin această inflaţie vor dori să-şi acopere aceste dezechilibre create”, a spus Codîrlaşu.
Deficitul pentru acest an se va situa la 8,4%
El a menționat că, potrivit prognozelor, deficitul pentru acest an se va situa la 8,4%, adăugând că, pe baza experienței istorice, atunci când Guvernul anunță o cifră, e nevoie să mai adaugi cel puțin 0,5%.
„De data aceasta, ce s-a întâmplat diferit faţă de anul trecut? Chiar aţi spus că anumite cheltuieli vor fi aruncate anul viitor, deci facturi neplătite, deci pe ESA s-ar putea să fie chiar mai mare decât anul trecut. Acum chiar a dat public semnalul că, da, vor amâna cheltuieli, pe ESA vor trebui totuşi să apară acele cheltuieli.
Cheltuielile au crescut pentru că anul trecut au fost făcute diverse majorări de cheltuieli, dar aceste majorări au fost doar pentru o anumită parte din an. Anul acesta sunt pentru toate cele 12 luni.
Deci, impactul a ceea ce s-a întâmplat anul trecut în anul ăsta e mult mai mare pe partea de cheltuieli şi de aici căutarea de metode de a reduce acest dezechilibru şi, mă rog, s-a practicat şi de Uniunea Monetară între cele două crize, s-a practicat şi în alte părţi, prin inflaţie, căci prin inflaţie practic omul nu simte când i se iau banii. Şi se utilizează inflaţia pentru a reduce aceste dezechilibre”, a explicat preşedintele CFA România.
Investitorii se protejează de inflație
El afirmă că, pentru a se proteja de inflație, investitorii se orientează către acțiuni, proprietăți imobiliare, aur și, mai recent, bitcoin, active care au atins niveluri record tocmai datorită percepției că guvernele recurg la inflație pentru a diminua deficitele.
„Practic, ce vedem? Avem inflaţie de 10%, dobânzi care chiar încep cu şase, deci sub şapte. Net ce înseamnă? Doar iluzie monetară. Primesc o dobândă, dar dobânda aia valorează mai puţin, nu le acoperă pierderea de putere de cumpărare prin inflaţie. (…) Ce face represiunea financiară? Dobânzi real negative ce înseamnă? Că oamenii totuşi nu sunt proşti şi caută protecţie faţă de inflaţie. Şi dacă ne uităm la tot ce s-a întâmplat pe pieţele globale, am văzut equity-ul, care asigură o protecţie la inflaţie
. De ce? Pentru că firmele, atunci când le cresc costurile, dau mai departe prin preţ, ele transmit inflaţia de fapt mai departe şi îşi menţin marja de profit. Deci, equity-ul asigură o protecţie la inflaţie, real estate asigură o protecţie la inflaţie, aurul asigură o protecţie la inflaţie şi, mai nou, bitcoin-ul asigură o protecţie la inflaţie. Şi vedem pe toate aceste clase de active maxime istorice la nivel global tocmai că investitorii instituţionali, oamenii simt tentaţia guvernelor de a folosi inflaţia pretutindeni pentru a-şi reduce deficitele şi datoriile publice şi s-au îndreptat către aceste active”, a explicat finanţistul.
Valoarea economiilor românilor au scăzut
Adrian Codîrlaşu a subliniat că, în ultimul deceniu, cei care au păstrat economiile în conturi bancare au suferit pierderi reale, valoarea banilor scăzând efectiv în timp.
„M-aţi întrebat la începutul prezentării cum transferă Guvernul costul de ajustare pe consumator? Avem legi care spun cum funcţionează salariul minim, în funcţie de diverşi parametri, unul dintre ei fiind inflaţia. Avem legi care spun cum se ajustează pensiile, unul dintre parametri este inflaţia, şi amână.
Deci, în modul ăsta, practic trage bani de la respectivii. Şi problema e că îi trage exact de la cei care au cea mai mare nevoie de ei, exact de la cei care au cele mai mici venituri, pentru că cei care au cultură financiară ştiu întotdeauna cum să se protejeze şi se pot proteja, dar cei care lucrează pe salariul minim sau care au pensii nu se pot proteja la inflaţie, din păcate.
Ce mai vedem? Direcţionarea capitalului din economie către datoria publică, ceea ce se numeşte crowding out, dacă ne uităm la fondurile de pensii din Pilonul 2 şi ai peste 65% din portofoliile lor în titluri de stat. Sistemul bancar are, de asemenea, undeva 25-27% din bilanţ titluri de stat”, a exemplificat acesta.
El a remarcat că, spre deosebire de criza din 2008-2009, când excesele erau generalizate—în sectorul public, privat și la nivelul populației—în prezent dezechilibrul se concentrează doar la nivelul statului. Populația și companiile s-au comportat prudent, iar sistemul bancar se află printre cele mai lichide și solide din întreaga Uniune Europeană.
„Problema e deficitul bugetar de aici. Asta e sursa dezechilibrelor, în economia României şi criza, dacă ar veni, ar veni prin intermediul contului curent, când trebuie dată valuta şi nu avem de unde să primim. Dar acum (…) primim euro din fonduri europene, dacă facem reformele pe care le-am promis. Populaţia vulnerabilă suportă costul ajustării. Cam 3-4 ani vom munci să corectăm. Dacă ne uităm de sus, ce vedem? Că avem nişte legi şi, când îi vine Guvernului rândul să se ţină de legi, sunt opţionale, şi afectează puternic credibilitatea.
În general, când sunt situaţii să spunem sensibile, informaţiile date de autorităţi publicului nu sunt corecte. Sunt doar să-i ajute pe ei. E, practic, un conflict de interese. Sunt câteva exemple din criza anterioară. În Spania, în timpul crizei bancare, vine ministrul de Finanţe spaniol: ‘da, sistemul bancar e supersolid, vom avea nevoie de 2 miliarde, poate’. La nici o săptămână vine o bancă: ‘vreau 15, că mor’. Adică, ori a fost incompetent, ori a minţit pieţele, nu există variantă de mijloc”, consideră reprezentantul CFA România.
Potrivit opiniei sale, situația s-a repetat și în cazul bugetului de anul trecut.
„(…) Exact asta am făcut noi cu bugetul din februarie. Am venit, am mărit taxele, buget pe 7% deficit aprobat de Parlament…la nici două luni, fără să apară nimic la nivel macro, brutal, a fost contrazis de datele macro. Adică ce a fost? Lipsă de expertiză în afaceri sau efectiv informaţii neadevărate date Parlamentului, publicului, investitorilor, agenţiilor de rating? Şi, ca dovadă, asta a dus la pierderea credibilităţii. Când am fost la negocieri, nu ne-a mai crezut nimeni că reducem cheltuielile şi ne-au zis ‘show me the money’. Şi am mărit taxele ca să le arătăm banii. Deci, la asta duce asemenea comportament, la pierderea de credibilitate. Şi când arătăm că, da, o lege e opţională pentru noi, duce la pierderea de credibilitate, care e pe termen lung, şi vedem această pierdere de credibilitate şi în dobânzile mari”, a concluzionat Adrian Codîrlaşu.
