România nu dorește închiderea centralelor pe cărbune. Burduja cere o perioadă suplimentară

România propune o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, o măsură cerută la nivelul Uniunii Europene pentru a asigura securitatea energetică. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că această decizie ar putea fi valabilă până în 2032, dată la care ar trebui să se închidă minele și termocentralele din Valea Jiului.

Funcționarea centralelor pe cărbune din România ar putea continua, în ciuda legislației care prevede închiderea acestora. Ministrul Energiei propune o amânare a acestei măsuri, argumentând că, până la implementarea unor surse de energie mai puțin poluante, țara va deveni prea dependentă de importuri. Propunerea necesită aprobarea Comisiei Europene și implică modificarea unor reglementări naționale.

O nouă propunere de amânare a închiderii centralelor pe cărbune

România vrea să amâne închiderea centralelor pe bază de cărbune, o decizie prevăzută de legislația europeană, ce ar trebui implementată până în anul 2032.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că va solicita Comisiei Europene o perioadă suplimentară pentru funcționarea grupurilor energetice pe lignit din România, având în vedere că nu au fost construite centrale mai puțin poluante.

„Nu s-au construit în loc centrale mai puțin poluante, iar în lipsa lor am devenit mai dependenți de importuri”, a spus Burduja.

Ministrul a argumentat că, pentru a evita o dependență și mai mare de importuri, este necesară o amânare a închiderii acestor capacități de producție.

Complexul Energetic Oltenia și planurile de restructurare

Mai multe grupuri energetice pe bază de lignit, cum ar fi cele de la Rovinari, Turceni, Ișalnița și Govora, urmează să fie închise în acest an, conform angajamentelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Dacă acest proces continuă, mii de megawați de energie și locuri de muncă se vor pierde. Cu toate acestea, autoritățile române propun amânarea acestei închideri pentru a nu afecta securitatea energetică.

 „O perioadă de timp, poate până în 2032, când s-ar închide și minele și termocentralele din Valea Jiului.

Și atunci, în acest calendar, dacă noi am reușit să câștigăm acest timp, sunt convins că România și-ar putea înlocui capacitățile pe bază de cărbune cu capacități mult mai puțin poluante pe bază de gaz”, a spus Sebastian Burduja.

Provocările pe termen scurt

În ciuda acestui plan de amânare, expertul în energie Mihnea Cătuți, din cadrul EPG, susține că „cărbunele are un rol pe termen scurt pentru asigurarea securității energetice, împingerea până în 2032 nu este viabilă.”

De asemenea, Complexul Energetic Oltenia riscă să nu mai poată produce energie la un nivel competitiv după anul 2026, din cauza întârzierii proiectelor de investiții în centrale pe gaz și în capacități regenerabile.

Critici și dezbateri pe plan european

Uniunea Europeană este, de asemenea, pusă sub semnul întrebării în privința politicii sale de reducere a emisiilor.

Deși Pactul Verde European a adus fonduri pentru modernizarea sectorului energetic, în prezent există critici tot mai puternice față de impactul economic al acestuia.

 „Au fost opinii și opinii, ce e foarte important e că vorbim într-o lume tot mai concurențială despre eficiență economică”, a declarat ministrul Bogdan Ivan.

Acesta subliniază importanța adaptării la noile realități economice și identificarea unor resurse interne care să asigure competitivitatea pe piața globală.

Modificarea legislației și negocierile cu Uniunea Europeană

Pentru ca planul de amânare să devină realitate, ar fi necesar să fie modificate mai multe reglementări naționale, inclusiv PNRR și legea decarbonizării.

De asemenea, ar trebui renegociat planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia.

Oficialii români speră ca Uniunea Europeană să accepte aceste modificări într-un interval cât mai scurt.