Haosul fiscal actual vs măsurile ferme din 2010
Radu Georgescu a transmis că, spre deosebire de perioada crizei din 2010, când măsurile fiscale esențiale au fost anunțate clar și rapid, în prezent lucrurile se desfășoară într-o manieră confuză.
În opinia sa, în 2010 populația a înțeles imediat impactul asupra bugetului propriu, după ce președintele Traian Băsescu a anunțat în doar 30 de secunde majorarea TVA-ului și reducerea salariilor bugetarilor.
Astăzi, în schimb, măsurile de reducere a deficitului bugetar sunt discutate de peste trei luni, fără un mesaj coerent transmis către populație. Se adoptă modificări legislative succesive, fără o direcție clară, iar oamenii nu mai înțeleg ce se întâmplă sau ce urmează. Georgescu consideră că această incertitudine generalizată afectează toate categoriile sociale.
O reformă simplă ar fi plafonarea salariilor și a indemnizațiilor
Antreprenorul propune o soluție directă și ușor de aplicat pentru reducerea cheltuielilor bugetare: stabilirea unui plafon maxim pentru salariile din sectorul public. Concret, el susține că niciun bugetar nu ar trebui să câștige mai mult decât președintele țării, iar bugetul total al unui consiliu de administrație ar trebui limitat la echivalentul a trei salarii prezidențiale.
Aceste măsuri, spune el, ar putea fi implementate simplu și rapid, însă în locul lor politicienii aleg să complice inutil lucrurile. Rezultatul? Nemulțumiri și instabilitate în toate zonele societății.
Toți sunt afectați, de la angajații din privat la elevi
Georgescu susține că incertitudinea fiscală afectează întreg spectrul social și economic:
-
Mediul privat – Angajații nu mai știu ce taxe îi așteaptă, dacă firmele vor mai putea plăti salarii sau dacă își vor păstra locul de muncă.
-
Antreprenorii – Aceștia încep să se întrebe dacă mai are sens să își asume riscuri, în condițiile în care povara fiscală este tot mai mare. Cu un impozit pe profit de 16%, dividende taxate cu încă 16% și contribuții de sănătate suplimentare, statul pare, în opinia sa, acționarul principal al fiecărei firme.
-
Bugetarii – Sunt în incertitudine: nu știu dacă vor fi concediați, dacă salariile vor scădea sau dacă vor fi trimiși în concedii fără plată.
-
Elevii și profesorii – Georgescu subliniază că bursele elevilor au fost tăiate, iar bugetul educației este în scădere, deși România este deja pe ultimul loc în UE la alocările pentru acest sector, potrivit Eurostat.
România este ca o navă în derivă, în pragul unei furtuni și mai puternice
În concluzia sa, antreprenorul a comparat România cu o navă prinsă într-o furtună economică. El susține că liderii politici trebuie să ia decizii rapide, clare și ușor de înțeles, în loc de modificări legislative repetate și neclare.
În lipsa unei direcții ferme, țara pare, în opinia lui Radu Georgescu, să plutească în derivă, iar toamna ar putea aduce o criză și mai severă dacă nu se intervine la timp.
„Situația actuală a bugetului de stat este comparabilă cu situația din 2009–2010. În 2010, măsurile fiscale au fost comunicate în 30 de secunde de către Traian Băsescu:
- TVA va crește la 24%
- Salariile bugetarilor vor scădea cu 25%
A înțeles toată lumea ce se va întâmpla în România.
Acum se discută de 3 luni cum să se reducă deficitul bugetar. S-au votat zeci de măsuri fiscale. Nimeni nu mai înțelege nimic. Oamenii stau să se gândească de câte ori vor fi afectați de aceste măsuri.
Se discută de 3 luni cum ar fi posibil să se taie salariile nesimțite de la stat. Cum ar fi posibil să se limiteze numărul de membri din consiliile de administrație. S-ar putea face simplu, clar și rapid de implementat, ca în 2010.
Se dă o lege în care se spune că niciun bugetar nu poate să aibă salariul mai mare ca Președintele României. Iar bugetul lunar al unui consiliu de administrație să fie limitat la 3 salarii ale Președintelui.
După 3 luni cu zeci de modificări, politicienii au reușit să enerveze pe toată lumea: mediul privat, antreprenori, bugetari, pensionari, elevi și profesori. Cred că este o premieră în ultimii 30 de ani.
1. Mediul privat
Oamenii din mediul privat nu știu ce taxe vor mai veni peste ei.
Habar nu au dacă firmele în care lucrează vor mai putea plăti salariile
și dacă ei vor mai avea de lucru.2. Antreprenorii
Antreprenorii se gândesc dacă mai are vreo logică să-ți asumi riscuri,
în condițiile în care trebuie să plătești statului impozit pe profit de 16%,
impozit pe dividende de 16% și CASS la dividende.
Practic, în 2025 statul a devenit acționar principal la orice firmă din România.3. Bugetarii
Bugetarii nu știu dacă vor fi dați afară, dacă li se vor micșora salariile
sau vor avea concediu fără plată.4. Elevi și profesori
Elevilor li s-au tăiat bursele.
Educația va primi mai puțini bani, în condițiile în care România alocă cei mai puțini bani pentru educație din UE, conform Eurostat.Concluzii
România este ca o navă care a intrat într-o furtună economică. Cei care conduc această navă trebuie să ia niște măsuri rapide, clare, simplu de înțeles și de implementat. Acum România pare ca o navă în derivă, iar din toamnă furtuna va fi și mai puternică”, spune antreprenorul Radu Georgescu într-o postare pe Facebook.
