Evaziunea fiscală, un fenomen scăpat de sub control
De la începutul anului 2025, autoritățile române au descoperit peste 24.700 de infracțiuni de natură economică. În urma acestor cazuri, 6.600 de persoane sunt în prezent cercetate penal, iar bunuri în valoare de 132 milioane de euro au fost puse sub sechestru.
Cea mai frecventă infracțiune economică rămâne evaziunea fiscală. Poliția Română a întocmit aproape 14.000 de dosare penale doar pentru acest tip de fraudă. Prejudiciul total calculat depășește 656 milioane de lei, sumă care ar fi putut contribui direct la bugetul de stat.
Cu toate acestea, eficiența combaterii evaziunii fiscale rămâne scăzută. Deși retorica guvernamentală e fermă, rezultatele concrete întârzie să apară. Așa cum spun specialiștii, „evazioniștii par să-și dorească victoria mai mult decât autoritățile care ar trebui să-i oprească”.
Contrabanda și spălarea banilor sunt alte surse majore de pierderi bugetare
Pe lângă evaziunea fiscală, contrabanda generează pierderi semnificative. De la începutul anului, autoritățile au deschis 1.150 de dosare penale pentru astfel de fapte. În urma anchetelor, 109 persoane au primit măsuri preventive, iar prejudiciul estimat se ridică la 127 milioane de lei.
Spălarea banilor completează tabloul: peste 100 de milioane de lei este valoarea prejudiciului estimat în aceste dosare, la care se adaugă alte 6 milioane provenite din nereguli privind achizițiile publice.
Aceste cifre ilustrează amploarea fenomenelor economice infracționale și impactul lor direct asupra stabilității financiare a statului.
De ce România nu reușește să închidă gaura bugetară
Unul dintre cele mai critice puncte este decalajul enorm în colectarea TVA. România înregistrează un minus de 36% între TVA-ul care ar trebui încasat și cel efectiv colectat. Media Uniunii Europene este de doar 5,4%.
Țări din regiune au redus acest decalaj prin reforme fiscale și digitalizare. România, deși a implementat unele măsuri, nu a obținut rezultatele dorite, conform unei analize făcute de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.
El subliniază că problemele actuale au fost amplificate de relaxarea fiscală începută în 2016, urmată de ani de cheltuieli publice necorelate cu veniturile reale. Salariile și pensiile au fost majorate semnificativ, în timp ce veniturile fiscale au fost erodate de scutiri și excepții.
După izbucnirea pandemiei și a crizelor ulterioare, Comisia Europeană a acceptat temporar abateri de la criteriul de deficit sub 3% din PIB. România a profitat de această fereastră, dar nu a pregătit un plan sustenabil de redresare bugetară.
Deficit record și lipsă de responsabilitate fiscală
Deși în 2021 și 2022 s-au făcut pași spre reducerea deficitului, în 2023 și mai ales în 2024, situația s-a deteriorat accelerat. Deficitul bugetar a ajuns la un record de 9,3% din PIB. Cauza principală a fost perioada electorală prelungită, în care responsabilitatea fiscală a fost lăsată pe plan secund.
În loc să închidă găurile din buget prin combaterea reală a evaziunii și contrabandei, statul a transferat povara fiscală asupra populației și companiilor corecte. Măsuri precum creșterea TVA-ului pentru anumite bunuri sau impozite mai mari pe venit și profit au devenit regulă.
