Cristian Păun: Reromânizarea capitalului! O prostie
Profesorul a explicat că apariția capitalului depinde în mod direct de economisire și de investiții, nu de alte forme de intervenție. În opinia sa, oricine devine capitalist în momentul în care pune deoparte resurse și le direcționează către investiții. Indiferent de țară, cultură sau context, motivul principal al acestei acțiuni este obținerea de profit.
„Capitalul apare într-un singur mod. Prin economisire. Capitaliști suntem cu toții când economisim și investim ceea ce am economisit. Pentru profit, desigur. Și românii, și ungurii, și marțienii se ghidează după profit când fac investiții”, a arătat Cristian Păun.
Acesta a subliniat că obiectivul maximizării profitului este universal, fiind prezent în orice decizie de investiție. Potrivit profesorului, schimbarea proprietarului capitalului nu modifică această logică. Toți investitorii, indiferent de origine, vor urmări același rezultat: câștigul cât mai mare raportat la resursele utilizate.
„Profit maximizat la maxim, la fel ca și când mănânci o prăjitură sau mergi la un film. Ca în orice acțiune umană, te uiți mereu la alternative și vei alege pe cea cu profit maxim. Altfel, capitaliștii ar consuma instant capitalul, fiind mai profitabil. Acum, nu în viitor. Ar renunța la răbdarea din spatele capitalului.
Ce înseamnă că schimbi proprietarul capitalului? Nimic, din punct de vedere al profitului. Profit vor urmări cu toții la fel. La maxim. Este rațional și normal să aștepți asta din investițiile tale, indiferent de culoarea părului, a pielii sau a locului de naștere”, a mai spus el.
Profesorul Păun despre pericolele retoricii naționaliste
În analiza sa, Cristian Păun a afirmat că ideea de „reromânizare a capitalului” rostogolită de Călin Georgescu, se bazează pe o abordare naționalistă, pe care o consideră periculoasă și nefundamentată. El a explicat că o astfel de retorică este construită pe ideea că investitorii străini ar exploata România și ar fi principala cauză a problemelor economice cu care se confruntă cetățenii.
„De ce ai promova astfel de tâmpenii? Acest naționalism economic nătâng și falimentar?
Pentru că oamenii sunt aburiți și fezandați de ceva vreme că străinătatea este câh. Suge sângele și vlaga românilor. Extrage bogății și le cară departe de pe aceste meleaguri. Că de aia suntem noi săraci, că ne fură străinii. După ce le-ai netezit creierul românilor cu această sperietoare, îți ciugulesc din palmă”, a notat profesorul.
El a atras atenția că, în realitate, investitorii străini au contribuit la dezvoltarea economiei românești prin crearea de locuri de muncă, prin preluarea unor companii aflate în dificultate și prin stimularea concurenței. În ciuda acestei realități, discursul naționalist continuă să fie utilizat pentru a convinge populația că problemele economice ar avea o singură cauză externă.
Avertismentul lui Cristian Păun privind măsuri radicale
Profesorul Cristian Păun a apreciat că relansarea unor asemenea teme, sub pretextul protejării interesului național, are în fapt efectul invers: izolează România și o vulnerabilizează economic. El a comparat ideea reromânizării capitalului cu o formă de naționalizare, cu accente revoluționare, care ar duce la ruperea relațiilor cu statele dezvoltate și cu investitorii străini.
„Reromânizarea capitalului este o aberație! Cu iz revoluționar și bolșevic. Înseamnă naționalizarea capitalului. Confiscarea lui. Ruperea legăturilor cu țările dezvoltate care au investit în noi. Și care ne vor trimite la originile dacice instant dacă vom vota astfel de lunateci, vom adopta această cale, vom porni din nou într-o astfel de aventură periculoasă”, a avertizat acesta.
Păun a explicat că nimeni nu împiedică românii să investească în companii autohtone, fie pe bursă, fie prin achiziționarea de acțiuni la firme internaționale. Problema, susține el, este lipsa capitalului și orientarea predominantă spre consum, care face imposibilă aplicarea acestor recomandări în mod real.
„Nimeni nu ne oprește astăzi să investim capital masiv în companiile românești pe bursă. Să le românizăm, răscumpărând cu economiile noastre proprietatea lor din mâna veneticilor. O facem? Nu… Nu avem capital, consumăm tot ce avem, nu ne pricepem de ce și cum să facem asta.
Nimeni nu ne oprește astăzi să cumpărăm acțiuni la marile companii din lumea asta. Să le românizăm, cum spune ”craci roșii” ăsta. O facem? Nu… Nu avem capital, consumăm tot ce avem, chiar împrumutăm și ne scriem pe toate caietele posibile, acumulând datorii”, mai scrie profesorul.
Profesorul Păun critică tăcerea instituțiilor statului
Un alt punct al mesajului profesorului a vizat reacția instituțiilor publice. Acesta s-a întrebat de ce astfel de idei continuă să fie propagate în spațiul public fără ca autoritățile să intervină. Potrivit lui, acordarea unei platforme pentru asemenea discursuri poate induce confuzie și poate orienta opinia publică spre soluții nerealiste.
„Eu nu înțeleg ce se întâmplă cu instituțiile acestui stat. De unde tăcerea asta, miopia asta. Nu înțeleg de ce acestor lunateci nu li se taie microfonul. De ce li se mai dă microfonul. De ce mai sunt băgați în seamă. Este ca și cum ai privi entuziasmat la un rătăcit cu mintea unui copil de grădiniță care debitează truisme și tâmpenii lipsite de sens și logică. Un permanent spectacol ieftin și păgubos”, a scris Păun.
În finalul mesajului, profesorul a transmis un apel direct către Georgescu, cerându-i să nu mai readucă în spațiul public modele inspirate de alte regimuri și să nu promoveze direcții economice care pot afecta grav parcursul României.
„Du-te măi în Rusia și vezi-ți de ale tale. Nu mai aduce Rusia pe aici. Nu înțelegi că nu ești binevenit? Nu pricepi că nu ne interesezi, ești irelevant?
Auzi tu, reromânizarea capitalului… Aș râde în hohote dacă nu ar fi de plâns…”.
