Cristian Păun face o scurtă analiză în cazul firmei-fantomă cu sediul într-o toaletă publică
Economistul Cristian Păun trage câteva concluzii, în urma scandalului recent pornit de la ancheta Recorder privind cea mai mare firmă-fantomă din România. Păun spune, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că a rămas cu două dileme care stau la baza întregului lanț de probleme, inclusiv cele legate de Ministerul Finanțelor și de ANAF.
Cristian Păun a explicat că prima dilemă este legată de furtul de identitate, subliniind că cineva ar fi pretins că este altcineva și ar fi obținut o împuternicire de la un notar, cel mai probabil, pentru a acționa în numele altcuiva.
Potrivit acestuia, aceasta a fost prima problemă care a deschis calea pentru celelalte, menționând că cel puțin două identități au fost furate: cea a noului proprietar al firmei și cea a vechiului proprietar.
„Din ancheta Recorder cu firma fantomă eu am rămas cu două dileme care, părerea mea, stau la baza întregului lanț ulterior de probleme, inclusiv cele care țin de MFP și de ANAF.
Prima dilemă este legată de furtul de identitate. Cineva a pretins că este altcineva, a primit împuternicire de la un NOTAR, cel mai probabil, pentru a acționa în numele altcuiva. Asta a fost prima problemă care a deschis calea pentru următoarele.
Două identități au fost furate aici, cel puțin: cea a noului proprietar al firmei și cea a vechiului proprietar”, afirmă Cristian Păun în mesajul de miercuri de pe pagina sa de socializare.
Registrul Comerțului, o instituție profund nereformată
Cea de-a doua dilemă, a adăugat Păun, privește ușurința cu care se poate opera în Registrul Comerțului prin intermediul împuterniciților. Problema a ajuns la ANAF, dar înainte de asta a trecut extrem de ușor, „ca prin brânză”, de Registrul Comerțului.
Economistul atrage atenția că ONRC este una dintre instituțiile statului cele mai puțin atinse de reforme. Păun a menționat că că este inexplicabil cum, cu o simplă împuternicire, se poate face ceva atât de complex fără ca instituțiile statului român să intervină și să pună capăt ilegalităților evidente.
În opinia lui Cristian Păun, ONRC ar fi avut mai multe momente în care a eșuat: la transferul firmei pe numele noului proprietar, prin lipsa de reacție la semnalarea preluării ilegale, la majorările de capital decise de un proprietar fals și la vânzarea afacerii către investitori elvețieni.
„A doua dilemă este ușurința cu care se poate opera în Registrul Comerțului prin împuterniciți. Până să ajungă problema ANAF, schimbarea de proprietari a trecut ca prin brânză de ONRC, una din cele mai nereformate instituții guvernamentale. Degeaba, la semnalarea contabilei sale, proprietarul a făcut plângere că i-a fost furată identitatea și, apoi, proprietatea.
Este inexplicabil cum, cu o simplă împuternicire poți face ceva atât de complex, fără să verifice nimeni. Și aici avem iar câteva momente la care ONRC a fost praf: la transferul firmei pe noul proprietar, tăcerea la semnalarea preluării ilegale prin furt de identitate, majorările de capital decise de un proprietar fals și vânzarea afacerii unor elvețieni”, a mai afirmat economistul în postarea sa.
Înainte să fie probleme economice sau fiscale, vorbim de domeniul juridic, chiar cel penal
La final, Cristian Păun afirmă că problemele majore din această speță ar trebui căutate în altă parte, chiar înainte de ANAF.
Deși vorbim și de probleme economice sau fiscale în acest dosar, înainte să se ajungă la ele ne lovim de probleme de natură juridică și penală, reprezentând un eșec instituțional generalizat, punctează economistul în mesajul său.
„Rămâne memorabil momentul acela cu proprietarul cel nou care, fix când era intervievat, „vindea” firma pe 25 de milioane de Euro și el abia avea venituri de pe o zi pe alta.
Eu nu știu cine a putut încasa dividendele depunând declarațiile de venit anuale pentru altcineva… Sunt totuși niște impozite acolo, nu puține, ce trebuiau plătite pe niște venituri declarate.
Problemele majore din această speță de manual trebuie căutate și în altă parte, înainte de ANAF. Sau, mai ales în altă parte. Până să fie economice sau fiscal, ele sunt juridice, penale chiar. Un eșec instituțional generalizat”, se încheie postarea lui Cristian Păun.
Mai multe despre cazul RICHRBT 1 SRL, firma cu sediul într-o toaletă publică din buricul Bucureștiului
Una dintre cele mai mari companii din România, aflată pe locul 64 în topul celor mai mari 100 de firme din țară, nu există în realitate, arată o anchetă Recorder. Jurnaliștii au descoperit că RICHRBT 1 SRL, care declară că se ocupă cu lucrări de construcții de drumuri și autostrăzi și a raportat în 2023 venituri de peste 3,6 miliarde de lei și un profit de peste 312 milioane de lei, are sediul la adresa unui WC public din București, în Piața Charles de Gaulle, iar datele raportate la ANAF sunt false.
Firma ar avea peste 1.200 de angajați fictivi și, potrivit Recorder, ar fi fost furată de la Gabriel Stroe, un mic antreprenor care a reclamat furtul companiei încă din 2024, fără să primească un răspuns de la autorități.
Compania a fost vândută în iulie 2024 către două societăți elvețiene, presupus controlate de un cetățean suedez, despre care există suspiciuni că sunt la rândul lor fictive. Ulterior, au apărut advertoriale plătite în presa din România, prin care se anunțau investiții masive în parcuri fotovoltaice.
Recorder a descoperit că imaginile folosite pentru a demonstra activitatea firmei erau de fapt ale companiei de construcții Erbașu, care a depus plângere penală.
După această campanie de imagine, RICHRBT ar fi comandat țevi de oțel din străinătate, cu plata la livrare, dar a dispărut cu marfa, producând pagube de sute de mii de euro, inclusiv unei firme din Cehia. Ancheta indică faptul că în spatele schemei ar fi implicat Neculai Prună din Vrancea, judecat în trecut pentru evaziune fiscală.
ANAF confirmă că firma este în monitorizare de opt luni, dar nu a oferit detalii, invocând secretul fiscal. Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a declarat că instituția se ocupă de caz, dar nu comentează dacă reacția Fiscului a fost prea târzie.
Toate detaliile sunt în ancheta de mai jos.
