Revenirea lui Călin Georgescu înseamnă sfârșitul lui George Simion?
În mai 2025, după ce George Simion a fost învins categoric de Nicușor Dan în turul al doilea al prezidențialelor, Călin Georgescu anunța că se retrage și că va rămâne un „observator pasiv”.
Totuși, la scurt timp, acesta a revenit în atenția publicului, apărând în acțiuni de sprijin pentru sinistrații din Broșteni și reluând declarațiile politice critice.
Într-o apariție recentă la Marius Tucă Show, Georgescu a transmis că absența sa nu echivalează cu retragerea, ci cu o perioadă de analiză și pregătire. Politologii observă că astfel de mesaje întăresc ideea unei posibile reveniri în prim-planul vieții politice.
„Faptul că taci o perioadă nu înseamnă că te-ai retras. Nu te predai. Vezi cum stau lucrurile, analizezi cu atenție și acționezi. Nu există altă cale”, spunea acesta.
George Simion nu a reușit să absoarbă complet electoratul lui Georgescu
Decanul Facultății de Științe Politice de la SNSPA, Cristian Pârvulescu, a explicat că Simion nu a reușit să atragă integral electoratul georgist. El a subliniat că există tensiuni între cei doi și că aparițiile publice recente ale lui Georgescu arată o relație mai degrabă de superioritate decât de parteneriat.
„Nu știu dacă George Simion a reușit întru-totul asimilarea electoratului georgist, pentru că și electoratul acesta a votat în egală măsură rațional, în sensul că a votat cu candidatul Simion. Relația dintre cei doi pare să fie tensionată, iar emisiunea de aseară a subliniat superioritatea mai mult decât parentală a lui Călin Georgescu în raport cu Simion, care se maturizează, dar încă mai are mulți pași de făcut”, afirmă acesta.
Politologul a mai adăugat că votul din Republica Moldova a reprezentat o înfrângere și pentru AUR, care a încercat să blocheze direcția pro-europeană a Chișinăului.
„Electoratul acesta nu este electoratul lui Georgescu și nu este nici electoratul lui Simion. Este un electorat care a fost sensibilizat și care are o serie de frustrări care sunt adânci, care au nenumărate explicații. Evident că au fost manipulați, dar nu poți să-i manipulezi decât pe cei care au o predispoziție socială, psihologică, culturală pentru manipulare. Asta explicăm, ceea ce s-a întâmplat în 2004-2025. A fost rezultatul unei acțiuni conștiente și concertate, duse de ruși, dar pe un fond vechi”, subliniază Cristian Pîrvulescu.
Rivalitatea va fi vizibilă doar într-o confruntare directă
Lectorul Universității Babeș-Bolyai, George Jiglău, a arătat că modul în care electoratul „suveranist” se împarte între cei doi va putea fi evaluat doar dacă aceștia vor candida în competiție directă.
El a atras atenția că transferul de susținere de la Georgescu către Simion s-a produs rapid, dar în lipsa unei relații de prietenie, fiind vizibil un dispreț al suveranistului față de liderul AUR.
„Când vom ajunge din nou într-o ipostază în care Georgescu pe persoană fizică, pentru că el doar așa poate să funcționeze, indiferent ce partid sau partiduleț funcționează în spatele lui, în care o să-l avem și pe Georgescu și pe Simion, va fi interesant. Atunci o să vedem de fapt cum e împărțit electoratul ăsta.”, afirmă Jiglău într-o intervenție pentru ziare.com.
Jiglău a mai precizat că cei doi se percep mai degrabă ca rivali decât ca aliați. Simion beneficiază de infrastructura AUR, în timp ce Georgescu are un discurs cu impact emoțional, capabil să atragă o parte importantă a electoratului.
Politologul a concluzionat că, într-un viitor scrutin, competiția dintre ei ar fi una reală, cu fiecare mizând pe propriile atuuri.
„Disprețul lui Georgescu față de Simion mi se pare că este cât se poate de vizibil. (…) Cei doi mi se par oarecum complementari. Adică, din nou, nu îi văd neapărat făcând o echipă electorală, decât obligați-forțați. Cred că se percep ca rivali. Pe de altă parte, sunt complementari pentru că Simion vine la pachet cu o organizare pe care Georgescu nu o are. Adică, Georgescu a avut nevoie de un Potra sau de alții de genul ăsta și de toată instalația asta online care i-a fost pusă la dispoziție, ca să poată să aibă rezultatul pe care l-a avut.”, completează politologul.
