România înăsprește regimul sancțiunilor UE. Amenzi de sute de milioane și pedepse penale

Încălcarea sancțiunilor internaționale impuse de Uniunea Europeană nu mai este doar o contravenție în România, ci devine infracțiune penală. Noua lege introduce pedepse cu închisoarea pentru persoane fizice și amenzi record, de până la sute de milioane de lei, pentru companii, avertizează specialiștii Deloitte.

Încălcarea sancțiunilor UE devine infracțiune penală în România. Amenzi de sute de milioane pentru firme
România a intrat, începând cu 19 decembrie 2025, într-o nouă etapă a regimului de sancționare a încălcării sancțiunilor internaționale impuse de Uniunea Europeană. Prin Legea nr. 224/2025, fapte care până acum erau sancționate contravențional au căpătat relevanță penală, ca urmare a transpunerii unei directive europene privind măsurile restrictive ale UE.

Noua lege modifică Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 202/2008 și marchează un punct de cotitură major pentru companii, instituții financiare și persoane fizice implicate în tranzacții internaționale.

12 categorii de fapte devin infracțiuni

Potrivit noilor prevederi, au fost incriminate 12 categorii distincte de fapte legate de încălcarea sancțiunilor UE. Printre acestea se numără punerea la dispoziție de fonduri sau resurse economice către persoane sau entități sancționate, nerespectarea obligației de înghețare a fondurilor, efectuarea de tranzacții sau contracte cu state ori entități vizate de sancțiuni, încălcarea restricțiilor comerciale și financiare, precum și eludarea sancțiunilor prin disimularea beneficiarilor reali sau furnizarea de informații false.

Legea vizează exclusiv sancțiunile impuse de Uniunea Europeană, deși cadrul general include și alte regimuri de sancțiuni internaționale, care pot deveni aplicabile ulterior, prin decizia autorităților române.

Pedepse cu închisoarea pentru persoane fizice

Pentru persoanele fizice, forma de bază a infracțiunii este sancționată cu închisoare de la unu la cinci ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Pedepsele cresc la doi–șapte ani dacă valoarea fondurilor implicate depășește echivalentul a 100.000 de euro sau dacă sunt implicate produse militare ori cu dublă utilizare.

În cazul produselor militare din categoriile ML1, ML2, ML3, ML4, ML6, ML9 și ML10, limitele de pedeapsă ajung până la 12 ani de închisoare, iar în anumite situații fapta este incriminată chiar și atunci când este comisă din culpă.

Tentativa este, de asemenea, sancționată penal, cu unele excepții punctuale prevăzute expres de lege.

Amenzi uriașe pentru persoane juridice

Cea mai importantă schimbare vizează însă persoanele juridice, unde Legea nr. 224/2025 introduce sancțiuni fără precedent în dreptul penal român. Noua reglementare derogă de la Codul penal în privința cuantumului zilelor-amendă.

Codul penal stabilește că, pentru persoanele juridice, „cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 100 și 5.000 lei, se înmulțește cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile și 600 de zile”.

Legea nr. 224/2025 ridică însă valoarea unei zile-amendă la niveluri mult mai mari, cuprinse între 3.000 și 835.000 de lei, în funcție de infracțiunea comisă.

Astfel, o companie care încalcă sancțiunile UE privind produse militare din anumite categorii poate primi o amendă penală de până la 281,4 milioane de lei, iar pentru punerea la dispoziție de fonduri către entități sancționate, amenda maximă poate ajunge la 200,4 milioane de lei. Chiar și încălcările comise din culpă pot atrage sancțiuni de zeci de milioane de lei.

DIICOT, competență exclusivă

Investigarea acestor infracțiuni revine în competența exclusivă a DIICOT, iar legea impune obligativitatea luării măsurilor asiguratorii și a confiscării bunurilor încă din faza de urmărire penală, ceea ce amplifică riscurile pentru companii.

Specialiștii Deloitte subliniază că severitatea noului regim sancționator transformă respectarea sancțiunilor internaționale într-o componentă esențială de guvernanță corporativă și management al riscurilor. Operatorii economici sunt nevoiți să își adapteze urgent procedurile interne, să își consolideze mecanismele de verificare a partenerilor și să monitorizeze atent tipologia tranzacțiilor derulate.

Noua legislație schimbă fundamental modul în care sancțiunile UE sunt tratate în România și ridică miza conformării la un nivel fără precedent pentru mediul de afaceri.