Romania continua sa cheltuiasca mai mult decat incaseaza

De cresterea deficitului de cont curent, balanta comerciala este raspunzatoare in cea mai mare masura. Diferenta intre importurile si exporturile Romaniei a crescut, in perioada raportata, de la 90 milioane de dolari, la 536 milioane dolari. Tendinta de crestere a importurilor fata de exporturi s-a manifestat si in lunile care au urmat. La sfarsitul lunii mai, valoarea importurilor realizate de agentii economici romani a fost cu 34,7% mai mare decat cea consemnata in aceeasi perioada a anului tr

De cresterea deficitului de cont curent, balanta comerciala este raspunzatoare in cea mai mare masura. Diferenta intre importurile si exporturile Romaniei a crescut, in perioada raportata, de la 90 milioane de dolari, la 536 milioane dolari. Tendinta de crestere a importurilor fata de exporturi s-a manifestat si in lunile care au urmat. La sfarsitul lunii mai, valoarea importurilor realizate de agentii economici romani a fost cu 34,7% mai mare decat cea consemnata in aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce cresterea exporturilor a fost de 23,8%. Aceasta a condus la inregistrarea unui deficit comercial de 1,7 miliarde dolari, in primele cinci luni din acest an, de doua ori mai mare decat cel inregistrat in perioada similara a anului trecut.
Analistii straini sunt de parere ca Romania nu-si mai poate permite o crestere a deficitului comercial pana la aproape 2 miliarde de dolari, in conditiile in care se vorbeste tot mai des despre o crestere economica de peste 4%. Daca banii vor fi destinati finantarii importurilor de bunuri de larg consum, asa cum s-a intamplat in anii anteriori, atunci nu vor mai exista resurse care sa faca posibila indeplinirea obiectivelor asumate de actualul cabinet.
„Daca deficitul comercial a crescut fara ca in paralel nivelul investitiilor sa fi inregistrat o ascensiune majora, atunci el reprezinta un semnal de alarma cat se poate de serios pentru pozitia financiara a Romaniei in perioada urmatoare”, apreciaza Moritz Schularick, analist pentru Romania la divizia de cercetare a Deutsche Bank.
„Anul trecut, deficitul comercial a avut o pondere de 3,8% din produsul intern brut, adica 1,4 miliarde de dolari. Ca urmare a cresterii consumului intern, care va provoca o crestere importanta a importurilor, este clar ca ponderea deficitului va fi de 5% din PIB”, adauga analistul Deutsche Bank. El apreciaza ca „partea buna a acestei cresteri este faptul ca romanii incep sa aiba mai multi bani de cheltuiala, dar ca partea proasta vine din obligatia guvernului de a se imprumuta mai mult de pe pietele externe, pentru a sustine o mare parte a acestui deficit”. Pe de alta parte, analistii straini sustin ca facturile la energie si importurile de tehnologie vor conta in mod serios in felul in care va arata balanta comerciala la sfarsitul anului in curs.
In totalul importurilor realizate de Romania in primele cinci luni din acest an, cea mai mare pondere au avut-o importurile de tehnologie, cu 22,4%, urmate de cele energetice, cu 17%. In acelasi timp, cele doua categorii de marfuri importate au inregistrat si cele mai mari cresteri, cu 47% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut si, respectiv, 34%.
Pe termen scurt, aceasta situatie induce efecte negative, prin cresterea indatorarii Romaniei in plan extern. Daca importurile realizate sunt destinate retehnologizarii in economie, efectele pozitive vor fi vizibile pe termen lung prin cresterea productivitatii muncii si, implicit, a competitivitatii marfurilor pe piata interna si externa. Aceasta va fi posibil daca nu se vor produce modificari esentiale in mediul de afaceri romanesc (schimbarea regulilor jocului, prin modificari ale legislatiei fiscale, comerciale).
Exporturile, motorul cresterii economice
Totusi, exista un mare risc al Romaniei. Daca importurile de tehnologie au fost incurajate de facilitatile vamale oferite de legislatia romaneasca, exporturile vor ramane marea problema. Cresterea acestora a fost consecvent devansata de intrarile de marfuri din exterior. Cea mai mare piata de desfacere a Romaniei este Uniunea Europeana. In tarile din UE merg aproape 70% din marfurile produse in Romania. O arma careia Romania nu i se poate opune este contextul international. Incetinirea cresterii economice in tarile care reprezinta principalii parteneri comerciali ai tarii noastre poate sa constituie o frana in derularea exporturilor pe aceste relatii. „Exporturile constituie principalul motor de crestere economica a Romaniei. Daca lucrurile vor continua la fel, ele vor induce efecte negative asupra realizarii tintelor macroeconomice ale autoritatilor romane, iar marea problema a Romaniei va fi data de finantarea deficitului de cont curent, in special al balantei comerciale”, apreciaza Aurelian Dochia, analist economist.
Efectele adancirii balantei comerciale vor aparea si pe piata valutara, printr-o mai mare cerere de valuta, din partea clientilor nebancari. In luna mai, de exemplu, si in prima saptamana din luna iunie, cumpararile de valuta de pe piata interbancara primara au fost inferioare vanzarilor.
Banca Nationala a Romaniei, cu o rezerva de aproape 3,9 miliarde de dolari, are posibilitatea exercitarii controlului in evolutia cursului de schimb valutar. Insa, oricat de optimisti ar fi bancherii, daca balanta comerciala va continua sa se deterioreze, ei vor trebui sa recunoasca problemele pe care o asemenea situatie le va induce in planul altor indicatori tintiti in acest moment. Primul pericol va plana asupra inflatiei.