Pentru a ne mentine pe piata dupa aderare, ar fi necesara o restructurare a principalelor surse care genereaza cresterea economica: agricultura, industria si serviciile. Mai concret, ar trebui sa aiba loc o cresterea a ponderii serviciilor si industriei si o scadere a ponderii agriculturii in produsul intern brut.

Ponderea agriculturii in produsul intern brut (PIB) este, in acest moment, de 11,5%. Adica, agricultura contribuie cu mai bine de 5,6 miliarde de euro la formarea PIB (suma valorilor adaugate, cu alte cuvinte, ceea ce produce economia). Totodata, asa cum arata un studiu realizat de Fundatia pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata, in Romania muncesc in agricultura peste 3,53 milioane de oameni, in vreme ce in agricultura tuturor statelor care au aderat de curand la Uniunea Europeana sunt angrenati numai 69.000 de persoane in plus fata de tara noastra! Aceasta in conditiile in care cele zece noi state membre cultiva o suprafata de peste doua ori mai mare: 34.954 milioane de hectare, comparativ cu 14. 819 milioane de hectare cultivate in Romania. Intr-un clasament al productivitatii muncii in agricultura, Romania este printre ultimele in randul statelor UE si candidate. Ii intrecem doar pe lituanieni si letoni si suntem foarte aproape de polonezi, dar avem foarte mult de recuperat fata de bulgari si de unguri. Cam asta spun statisticile.


Dar influenta agriculturii in PIB “se simte” si la un “consult” mai superficial: de cate ori stranuta agricultura, raceste economia. Datorita productiilor agricole record inregistrate, in 2004 Romania a avut o crestere economica de peste 8%. In 2005, insa, din cauza unei recolte slabe, cresterea economica este sub 5%. Ce ar fi de facut pentru a nu sta “la mana” agriculturii? Specialistii spun ca ar fi necesara o modificare a ritmurilor de crestere si o majorare a ponderii serviciilor si industriei in PIB. Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, ponderea agriculturii in PIB va fi in 2009 sub 10%, in vreme ce ponderea serviciilor va fi de 45 %, cu un punct procentual mai mult decat in prezent. “Daca ne uitam la ceea ce se intampla in statele Uniunii Europene, desi isi propusesera sa scada influenta agriculturii, nici Grecia, Portugalia sau Spania nu au reusit ce si-au dorit. Este nevoie de mult mai mult de zece ani de zile pentru a reusi”, spune analistul Florin Catu.
Care sunt sansele unei victorii a serviciilor si industriei in cazul Romaniei? Mici. Problema nu consta neaparat in costul restructurarii, ci in momentul pe care ni l-am ales, intrucat suntem foarte aproape de data aderarii si, deci, a inaspririi concurentei.


Cezar Mereuta, seful Centrului Roman de Modelare Economica, da sanse mari de reusita sectorului de posta si telecomunicatii, comertului si sectorului de informatica. Acestea ar fi atuurile noastre in accelerarea ritmului de dezvoltare a serviciilor. “Scoruri” bune au obtinut si sectoarele de transporturi terestre si prin conducte si cele ale activitatilor auxiliare de transport si ale agentiilor de turism. Aceasta, in vreme ce acum, pentru romani serviciile inseamna in principal comert.
In ceea ce priveste productia industriala, singura noastra sansa de succes ar fi retehnologizarea, pentru a obtine competitivitate si prin calitate, nu doar prin pret. De mentionat, insa, ca in 2005 ritmul de crestere al industriei a fost mai mic decat in 2004, de doar 3,9%.

E bine de stiut

• Spre deosebire de ponderea serviciilor in valoarea adaugata bruta, densitatea intreprinderilor de servicii nu se situeaza in afara intervalului de referinta – tarile Uniunii Europene. “In comparatie cu UE, greutatea specifica a unor servicii cu valoare adaugata relativ redusa, cum sunt activitatile de comert, este in Romania sensibil mai ridicata, in detrimentul celor cu valoare adaugata mare”, arata profesorul Cezar Mereuta.


• Oportunitatile de dezvoltare ale sectorului de hoteluri si restaurante este foarte mic. “Semnalul este clar: trebuie accelerate eforturile de valorificare a potentialului turistic, corelate cu dezvoltarea infrastructurii”, spune Mereuta.