Romania, campioana sperantelor la investitii straine

moment, stocul investitiilor straine directe (ISD) in zona celor zece tari care se pregatesc sa intre in UE (fie in 2004, fie in 2007, deci inclusiv Romania) a crescut la 135 miliarde dolari, la finele anului trecut. Ca pondere in PIB, de unde reprezentau doar 2% in 1990, ISD au ajuns azi la 32%, pe ansamblul zonei, ceea ce ilustreaza o crestere exploziva, peste performantele celor mai dinamice economii emergente din lume. In aceeasi privinta si pe acelasi interval, ISD au crescut de la 11% la 3

moment, stocul investitiilor straine directe (ISD) in zona celor zece tari care se pregatesc sa intre in UE (fie in 2004, fie in 2007, deci inclusiv Romania) a crescut la 135 miliarde dolari, la finele anului trecut. Ca pondere in PIB, de unde reprezentau doar 2% in 1990, ISD au ajuns azi la 32%, pe ansamblul zonei, ceea ce ilustreaza o crestere exploziva, peste performantele celor mai dinamice economii emergente din lume. In aceeasi privinta si pe acelasi interval, ISD au crescut de la 11% la 36% in Asia de Sud-Est (inclusiv China), de la 13% la 31% pe ansamblul tarilor in curs de dezvoltare si de la 4% la 11%, in economia globala. Ca efect direct, comertul exterior al tarilor din ECE s-a multiplicat (de circa zece ori, de pilda, pe relatia cu UE, in aceeasi perioada). In structura schimburilor economice, o dinamica accentuata au inregistrat patru domenii: echipamente, automobile, electronica si aparatura electrica. Deloc intamplator, multinationalele au o reprezentare covarsitoare in exporturile acestor sectoare: 90% pentru automobile si 60% pentru aparatura electrica, in cazul Cehiei, Ungariei si Poloniei. Proiectiile arata cresteri ale acestor cifre si pentru anii care vin.Distributia geografica a ISD este insa vadit neuniforma, in avantajul categoric al tarilor din Europa Centrala: Polonia (care a atras, ea singura 30% din ISD ale zonei), Cehia, Slovacia, Ungaria. Acelasi raport al ISD fata de PIB, calculat de data aceasta pe locuitor, evidentiaza o densitate inalta a investitiilor straine in Letonia (38%), Ungaria (42%), Estonia si Slovacia (cate 43%) si Cehia (57%).In economiile aflate insa foarte aproape de pragul saturatiei cu ISD, multinationalele pot spera, pentru urmatorii ani, sa-si majoreze vanzarile mai curand ca rezultat al cresterii economice decat ca urmare a noi influxuri de capital. Combinand doua metode de evaluare a potentialului investitional – cea care ia drept baza datele macroeconomice si cea care porneste de la cifrele de afaceri ale multinationalelor – Camera de Comert si Industrie din Paris a identificat trei categorii de tari in zona central-est-europeana: · Duetul central-european, reprezentat de Cehia si Ungaria, care au absorbit un volum mai mare de ISD decat capacitatea nominala a economiilor lor, ca urmare a ritmului foarte rapid al reformelor. · Polonia, aflata intr-o situatie similara, multinationalele care opereaza acolo, cu exceptia celor americane, avand deja investitii peste limitele teoretice ale economiei locale. · Slovacia, Romania si Bulgaria, care sunt creditate cu o crestere semnificativa in totalul investitiilor straine ce vor fi atrase in zona. Intr-o proiectie in care argumentele macroeconomice prevaleaza, Romania tinde sa devina chiar mai atractiva decat Ungaria sau Cehia. Nu la fel de optimista este insa evaluarea potentialului investitional al Romaniei pe baza variabilelor care exprima interesul multinationalelor. Acestea par sa fie descurajate de ritmul foarte lent in care tara noastra, ca si Bulgaria, parcurge distanta care o separa de UE. Daca in privinta volumului investitiile straine atrase Romania nu sta in acest moment prea stralucit, previziunile optimiste isi gasesc o prima confirmare in numarul proiectelor care isi afla materializare in tara noastra. Din totalul celor 1.895 de proiecte de investitii, cate au fost inventariate in Europa in cursul anului trecut, Romaniei ii revine o cota de circa 3%, adica tot atatea cate au atras Polonia sau Irlanda. Bulgaria, la randu-i, a acumulat ceva mai putin de 2% din aceste proiecte, ceea ce o situeaza imediat dupa Austria, Turcia si Portugalia. Potrivit analistilor europeni, aceste tendinte se vor mentine in anii urmatori, inclusiv prin angajamente mai consistente ale investitorilor straini in Romania si Bulgaria. In cazul nostru, dovada stau planurile unor producatori importanti de componente auto din Germania, Italia, SUA, Japonia si Franta, precum si ale lanturilor comerciale Metro, Carrefour, Auchan si Marionnaud.
Folosind datele OECD privind cifrele de afaceri ale multinationalelor din 24 de tari care opereaza in economiile europene (vestice si estice), Camera de Comert si Industrie din Paris a calculat potentialul de afaceri pentru acestea din urma, la nivelul anului 2000. Rezultatele releva ca, pentru firmele americane, Romania si Ungaria sunt locatii la fel de avantajoase ca si Irlanda ori Olanda. De asemenea, pentru companiile europene, zona central-estica este, prin dimensiunea pietelor, mai atractiva decat Japonia (dezavantajata de distanta) si decat tarile scandinave (date fiind costurile salariale). In ce priveste Romania, situata pe locurile 7-8 in ierarhia tarilor-gazda europene, ea ar trebui sa fie, cu foarte putine exceptii, locatia preferata de multinationale in zona noastra: · multinationalele din SUA care opereaza in Romania ar fi putut totaliza in 2000 o cifra de afaceri de circa 22 miliarde dolari (cu mult peste nivelul tuturor celorlalte tari din zona); · cele germane, peste 5 miliarde dolari (jumatate din volumul realizat in Polonia, dar tot atat cat se ruleaza in Olanda si Cehia);· cele franceze, aproape 2,5 miliarde dolari (asemenea Olandei si doar cu putin sub cifra Poloniei);· cele italiene, aproape un miliard de dolari (de peste doua ori mai putin decat realizeaza in Polonia si Marea Britanie, dar mai mult decat dublu fata de Cehia, Ungaria etc.).
Un studiu OECD indica una dintre caile transformarii potentialului local de afaceri in realitate: ridicarea tuturor obstacolelor care stau in fata investitiilor straine creeaza un potential dublu de absorbtie. Cel mai amplu efect il are renuntarea la restrictiile aplicate actionariatului strain, ceea ce genereaza o crestere cu 78% a stocului de investitii.