În total, România are 23,8 milioane hectare de pământ, din care suprafaţa agricolă reprezintă 62%, adică 14,9 milioane hectare, iar trenul arabil reprezintă aproximativ 63% din suprafaţa agricolă.
Având atât de mult teren destinat agriculturii, România se poate lăuda că se situează între cele mai importante state europene în acest sector economic. Astfel, având în vedere suprafaţă arabilă deţinută, ţara noastră se situează pe locul cinci în Europa, după Franţa, Spania, Germania şi Polonia.
Diferenţa dintre celelalte puteri agricole ale Europei şi România este legată de productivitate. Dacă ţara noastră ar reuşi să atingă productivitatea Franţei, de exemplu, şi-ar putea dubla producţiile în cazul anumitor culture şi ar putea ajunge să nu mai depindă de importuri pentru a-şi asigura necesarul de hrană.
Acum România reuşeşte să producă doar 60% din alimentele pe care le consumă, deşi potenţialul este de 400%. Valoarea producţiei agricole este 8% din PIB, adică aproape 12 miliarde de euro. În urmă cu 20 ani ponderea agriculturii în PIB era mult mai mare, dar între timp agricultura a scăzut, iar alte sectoare economice s-au dezvoltat, aşa că ponderea sectorului agricol în produsul intern brut a scăzut treptat de la 21,8%, cât era în 1990, până la 8%, în acest an.
Specialiştii români spun că potenţialul agricol al ţării noastre ar permite asigurarea hranei pentru 80 milioane de persoane, iar UE are 500 de milioane de locuitori. La această performanţă se va ajunge, după estimările ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, peste 20 ani.
“Potenţialul maxim al României poate fi atins în anii 2025-2030. Cred că în anii aceia România va fi la potenţial maxim, va fi furnizoare de securitate alimentară, nu importatoare”, este de părere Tabără.