România ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Obligație pentru țara noastră. Nu s-au respectat Directivele privind calitatea aerului
SURSA FOTO: Dreamstime - Comisia Europeană
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Decizia vizează nerespectarea obligațiilor privind monitorizarea calității aerului. Evaluările arată că rețeaua națională rămâne neconformă cu cerințele europene.
De ce a fost trimisă România în fața instanței europene și ce obligații prevăd directivele privind calitatea aerului
Comisia Europeană a anunțat joi, 11 decembrie, că România va fi trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Motivele sunt legate de nerespectarea Directivelor privind calitatea aerului înconjurător.
Este vorba despre Directiva 2008/50/CE și Directiva 2004/107/CE. Aceste acte stabilesc cerințe clare pentru modul în care statele membre trebuie să monitorizeze calitatea aerului.
Statele trebuie să asigure un număr adecvat de stații de prelevare și să respecte reguli privind amplasarea acestora. Sunt prevăzute și obiective de calitate a datelor. Comisia a explicat că aceste obligații sunt esențiale pentru măsurători corecte ale poluanților și pentru gestionarea eficientă a calității aerului.
Comisia a transmis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017. A urmat o scrisoare suplimentară în iulie 2019. În iunie 2023, România a primit un aviz motivat. Cu toate acestea, modificările necesare nu au fost finalizate.
Evaluările recente privind calitatea aerului arată că, în ciuda unor măsuri luate de autoritățile române, există în continuare lacune importante. Comisia a menționat deficiențe referitoare la numărul de puncte de prelevare.
Au fost identificate probleme și în ceea ce privește obiectivele de calitate a datelor. Aceste deficiențe afectează monitorizarea unor poluanți importanți, inclusiv particulele în suspensie PM10 și PM2,5, dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele și benzoapirenul.

Ce concluzii a formulat Comisia și de ce consideră că sistemul actual nu respectă legislația europeană
Comisia a concluzionat că rețeaua națională de monitorizare a calității aerului nu furnizează informații complete și fiabile, așa cum cere legislația europeană. Au fost menționate inclusiv eforturile de modernizare realizate de autorități. Comisia a spus însă că acestea nu au fost suficiente.
În consecință, a fost decisă trimiterea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Procedura urmărește verificarea conformității cu directivele europene. Comisia a arătat că aceste directive sunt parte din cadrul european pentru un aer curat și contribuie la obiectivele stabilite pentru anul 2030 în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării.
Ce prevăd Directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE și care este scopul lor la nivelul Uniunii Europene
Directivele privind calitatea aerului prevăd valori-limită și valori-țintă pentru concentrațiile mai multor poluanți. Acestea stabilesc cerințe detaliate pentru monitorizarea și raportarea datelor. Scopul este ca statele membre să evalueze și să îmbunătățească în mod corespunzător calitatea aerului.
Normele europene urmăresc protejarea sănătății populației și reducerea impactului poluării. Procedura inițiată împotriva României face parte din mecanismul prin care Comisia se asigură că legislația UE este aplicată în mod corect.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





