De ce a fost trimisă România în fața instanței europene și ce obligații prevăd directivele privind calitatea aerului
Comisia Europeană a anunțat joi, 11 decembrie, că România va fi trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Motivele sunt legate de nerespectarea Directivelor privind calitatea aerului înconjurător.
Este vorba despre Directiva 2008/50/CE și Directiva 2004/107/CE. Aceste acte stabilesc cerințe clare pentru modul în care statele membre trebuie să monitorizeze calitatea aerului.
Statele trebuie să asigure un număr adecvat de stații de prelevare și să respecte reguli privind amplasarea acestora. Sunt prevăzute și obiective de calitate a datelor. Comisia a explicat că aceste obligații sunt esențiale pentru măsurători corecte ale poluanților și pentru gestionarea eficientă a calității aerului.
Comisia a transmis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017. A urmat o scrisoare suplimentară în iulie 2019. În iunie 2023, România a primit un aviz motivat. Cu toate acestea, modificările necesare nu au fost finalizate.
Evaluările recente privind calitatea aerului arată că, în ciuda unor măsuri luate de autoritățile române, există în continuare lacune importante. Comisia a menționat deficiențe referitoare la numărul de puncte de prelevare.
Au fost identificate probleme și în ceea ce privește obiectivele de calitate a datelor. Aceste deficiențe afectează monitorizarea unor poluanți importanți, inclusiv particulele în suspensie PM10 și PM2,5, dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele și benzoapirenul.
Ce concluzii a formulat Comisia și de ce consideră că sistemul actual nu respectă legislația europeană
Comisia a concluzionat că rețeaua națională de monitorizare a calității aerului nu furnizează informații complete și fiabile, așa cum cere legislația europeană. Au fost menționate inclusiv eforturile de modernizare realizate de autorități. Comisia a spus însă că acestea nu au fost suficiente.
În consecință, a fost decisă trimiterea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Procedura urmărește verificarea conformității cu directivele europene. Comisia a arătat că aceste directive sunt parte din cadrul european pentru un aer curat și contribuie la obiectivele stabilite pentru anul 2030 în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării.
Ce prevăd Directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE și care este scopul lor la nivelul Uniunii Europene
Directivele privind calitatea aerului prevăd valori-limită și valori-țintă pentru concentrațiile mai multor poluanți. Acestea stabilesc cerințe detaliate pentru monitorizarea și raportarea datelor. Scopul este ca statele membre să evalueze și să îmbunătățească în mod corespunzător calitatea aerului.
Normele europene urmăresc protejarea sănătății populației și reducerea impactului poluării. Procedura inițiată împotriva României face parte din mecanismul prin care Comisia se asigură că legislația UE este aplicată în mod corect.
