Importurile energetice, în creștere
În primul sfert al anului 2025, România a înregistrat o dinamică mixtă în sectorul energetic: importurile au crescut semnificativ, în timp ce producția internă a scăzut. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), resursele totale de energie primară au atins 8,16 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 5,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Această creștere a fost susținută exclusiv de majorarea importurilor, care au urcat cu peste 22%, ajungând la aproape 4 milioane tep. În contrast, producția internă a înregistrat o contracție de peste 6%, semnalând o presiune crescută asupra independenței energetice a țării.
Producția de energie electrică, între scăderi și reveniri punctuale
Cantitatea totală de energie electrică produsă în intervalul ianuarie–martie 2025 a fost de 17,7 miliarde kWh, o creștere modestă față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, privită în detaliu, structura producției reflectă un echilibru fragil.
Termocentralele și centralele nucleare au înregistrat scăderi moderate, de 2,2%, respectiv 1,6%. Hidrocentralele au suferit o reducere drastică a producției, cu aproape 40%, cel mai probabil din cauza unui debut de an secetos.

Centralele eoliene au produs cu 526 milioane kWh mai puțin, marcând o scădere notabilă.
Singura sursă regenerabilă care a adus o contribuție pozitivă a fost energia solară: centralele fotovoltaice au produs cu 34% mai mult decât în primele trei luni ale lui 2024, un avans care nu a fost însă suficient pentru a compensa celelalte pierderi.
Cererea de energie în ușoară expansiune
Pe partea de consum, cererea de energie electrică a înregistrat o ușoară creștere generală de 1,3%. Populația a consumat cu aproape 5% mai mult, în timp ce economia și-a menținut consumul la un nivel relativ stabil, cu o variație de doar +0,2%. Pe de altă parte, iluminatul public a cunoscut o scădere semnificativă, de peste 6%, semnalând posibile măsuri de eficientizare adoptate la nivel local.
Exporturile de energie electrică au fost de asemenea în declin, cu o reducere de peste 25 milioane kWh, iar pierderile tehnologice din rețele și stații au scăzut cu 6,2%, un indiciu pozitiv privind eficiența infrastructurii de transport.