România riscă să-și compromită securitatea energetică dacă respectă termenul de 1 ianuarie 2026 pentru oprirea unor centrale pe cărbune. Acesta este punctul de vedere transmis de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care solicită revizuirea calendarului impus prin PNRR. Lipsa unor capacități echivalente de producție în bandă și întârzierile în proiectele de înlocuire justifică, în opinia sa, această cerere adresată Comisiei Europene.

Sebastian Burduja cere revizuirea PNRR și amânarea termenelor

Sebastian Burduja susține că România nu este pregătită să renunțe la capacitățile pe cărbune în lipsa unor alternative solide. Grupurile energetice pe gaz care ar trebui să înlocuiască actualele centrale pe cărbune sunt încă în faza de licitație.

Procesul a fost întârziat din cauza exploziei prețurilor pentru turbinele pe gaz din ultimii ani. În acest context, Ministerul Energiei cere oficial renegocierea termenului impus prin PNRR.

”Securitatea energetică a României NU este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacităţi noi echivalente de producţie în bandă. Şi nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcţiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje.

Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective”, afirmă Sebastian Burduja pe rețelele sociale.

Investițiile verzi nu pot compensa deocamdată lipsa capacităților în bandă

Oficialul susține că, în ciuda progreselor înregistrate în dezvoltarea surselor regenerabile, acestea nu pot încă asigura o producție constantă.

Ministerul Energiei spune că proiectele de tip solar, eolian și stocare cu baterii vor depăși obiectivele asumate în materie de emisii.

Totuși, acestea nu înlocuiesc producția în bandă oferită de centralele pe cărbune. Burduja subliniază că închiderea acestora ar crește presiunea asupra prețurilor și ar expune România riscului de importuri energetice costisitoare.

„De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR şi amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Cu aceiaşi bani din PNRR, de altfel, vom depăşi cu mult ţintele de “verde” — parcuri solare, eoliene şi baterii.

La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul. Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune şi mai multă presiune pe preţuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7.000 MW grupuri pe cărbune şi gaz — producţie în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Aşa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump şi, culmea, importăm de la ţări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria).

Care e logica?! Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reuşit de România în ultimele decenii.

Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depăşit cu mult Ungaria şi ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre şi vocea cetăţenilor lor. Este vocea raţiunii şi logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei şoc. E timpul pentru Smart Deal, aşa cum am mai spus”, scrie ministrul pe Facebook.

Ministerul Investițiilor: Amânarea este o măsură necesară, nu o renunțare la angajamente

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că România nu intenționează să ignore angajamentele asumate prin PNRR.

Potrivit acestuia, scopul este ca închiderea termocentralelor să fie amânată până când proiectele de investiții care compensează cei 1.755 MW vor fi finalizate.

Este vorba despre capacități situate la Turceni și Ișalnița, a căror oprire ar afecta grav siguranța energetică.

”Raportat la problema scoaterii din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes naţional. Sunt 1.755 de megawaţi, după cum vă poate confirma şi Ministerul Energiei care deţine informaţiile detaliate.

Discuţiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu ne respecta angajamentul faţă de Comisie pentru scoaterea din funcţiune a acestor capacităţi energice şi de a amâna până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi va fi dus la bun sfârşit.

Este vorba de centralele de la Turceni şi Işalniţa şi este o problemă de siguranţă energetică naţională care afectează prin scoaterea din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, afectează siguranţa energetică a Românie”, a afirmat Marcel Boloş într-o declarație de presă.