Închiderea centralelor pe cărbune ar putea fi amânată până la finalizarea investițiilor compensatorii
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că Guvernul României discută cu cei de la Comisia Europeană (CE) pentru a amâna închiderea centralelor pe cărbune. Motivul este că, înainte ca aceste centrale să fie oprite, trebuie finalizat planul de investiții care să compenseze energia produsă de ele, adică 1.755 de megawați.
Întrebat despre presiunea venită de la Bruxelles pentru a închide centralele pe cărbune, Marcel Boloș a explicat că situația este una importantă pentru toată țara. Acesta a dat asigurări că nu se pune problema să nu se respecte angajamentul luat în fața CE, ci doar se dorește o amânare, până când România va avea gata noile investiții.
Conform lui, este vorba despre centralele de la Turceni și Ișalnița. Oprirea acestora prea devreme ar pune în pericol siguranța energetică a țării, a afirmat Marcel Boloș.
„Raportat la problema scoaterii din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes naţional. Sunt 1.755 de megawaţi, după cum vă poate confirma şi Ministerul Energiei care deţine informaţiile detaliate.
Discuţiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu ne respecta angajamentul faţă de Comisie pentru scoaterea din funcţiune a acestor capacităţi energice şi de a amâna până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi va fi dus la bun sfârşit.
Este vorba de centralele de la Turceni şi Işalniţa şi este o problemă de siguranţă energetică naţională care afectează prin scoaterea din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, afectează siguranţa energetică a Românie”, a anunțat oficialul român.
În 2023 și 2024, România a produs mai multă energie eoliană decât din cărbune
În 2023, energia eoliană a reprezentat 14,1% din totalul producției, în timp ce centralele pe cărbune au produs doar 13,4%. Deși nu sunt încă date pentru ultimele două luni din 2024, experții spun că acest trend a continuat, deoarece sfârșitul anului este, de obicei, mai favorabil pentru energia eoliană.
În 2023, cărbunele a contribuit mai mult doar în sezonul cald, când producția de energie eoliană este mai mică. În plus, seceta a redus producția de energie hidro. Producția de energie nucleară a fost afectată de lucrări de mentenanță și avarii, posibil din cauza nivelului scăzut de apă necesar pentru răcire.
În 2023, au fost adăugate încă 70 MW în eolian și 310 MW în solar. Aportul prosumatorilor (persoane care produc și consumă energie) a crescut în 2024 cu 950 MW, ajungând la 2.337 MW. Totuși, o mare parte din energia lor nu este măsurată și nu apare în statistici, ceea ce explică parțial ponderea mică a energiei solare în 2023 (doar 1,88%).
Pe 1 ianuarie 2024, România avea o capacitate instalată de 2.760 MW pentru energie pe bază de cărbune, 3.095 MW pentru energie eoliană și 1.853 MW pentru energie solară.
Chiar dacă România are capacitate de 2.760 MW pe bază de cărbune, în 2024 nu s-a ajuns niciodată la acest nivel, iar producția nu a depășit 1.400 MW. În 2024, producția de energie solară a crescut cu un record de 54 TWh (+22%) față de 2023, când creșterea fusese deja de 40 TWh față de 2022.
