Primul sfat pe care îl dă Sebastian Burduja este analiza atentă a ofertelor disponibile pe piața liberă. Potrivit acestuia, un simplu exercițiu online, care nu durează mai mult de zece minute, poate aduce economii importante pe termen lung, deoarece diferențele de preț între furnizori sunt semnificative. Elementul-cheie este prețul per kWh, valabil acum indiferent de consum.
Sebastian Burduja explică cum putem reduce facturile la energie
Există și oferte mai sofisticate, care țin cont de momentul din zi în care este consumată energia electrică. Acestea sunt avantajoase pentru cei care au contoare inteligente, capabile să transmită în timp real datele către distribuitor. Consumul în timpul zilei, când energia este mai abundentă, poate fi mult mai ieftin decât în orele de seară, când cererea este ridicată.
Pentru consumatorii cu un consum lunar ridicat, peste 300 kWh, Burduja recomandă schimbarea furnizorului. După 1 iulie, există oferte care pot aduce prețul la aproximativ un leu pe kWh, ceea ce înseamnă o reducere a facturii cu aproximativ 30%.
„În primul rând, cel mai important lucru pe care poate să-l facă orice român este să analizeze ofertele diferiților furnizori și să o aleagă pe cea mai bună. Acest exercițiu online, de numai 10 minute, poate însemna economii mari în fiecare an, pentru că ofertele sunt destul de divergente din perspectiva prețului. Acesta este și parametrul la care m-aș uita cu precădere, prețul per kWh. Acum după 1 iulie, preţul reprezintă un parametri aplicabil indiferent de consum.
Mai sunt și alte tipuri de oferte, ceva mai sofisticate, de exemplu oferte care țin cont de momentul din zi în care consumăm energie electrică. Asta, desigur, dacă avem un contor inteligent care transmite practic distribuitorului și furnizorului momentul în care noi consumăm acea energie. Dacă o consumăm la orele prânzului, când ea e abundentă, ea este mult mai ieftină decât dacă o consumăm seara când România și alte state din regiune au un deficit de energie. Și acesta ar fi un lucru de analizat, dacă acel consumator, acea gospodărie, are un contor inteligent”, a declarat Burduja pentru Fanatik.
Burduja susține că prelungirea plafonării ar fi fost periculoasă
Burduja explică faptul că prelungirea plafonării ar fi fost periculoasă din cauza datoriilor acumulate de furnizori. Aceștia au suportat diferența dintre prețul plafonat și cel real din piață, iar suma datorată a ajuns la aproximativ un miliard de euro.
Deși bugetul de stat a încasat mai mult din impozitele pe veniturile suplimentare decât a cheltuit pentru compensare, acești bani nu au fost folosiți integral pentru plata datoriilor către furnizori. În cazul incapacității de plată a unui furnizor mare, milioane de clienți ar fi fost transferați la furnizorii de ultimă instanță, care nu aveau energie achiziționată, ceea ce ar fi dus la prețuri și mai mari.
„Ar fi fost din ce în ce mai periculoasă prelungirea, pentru că schema de compensare plafonare-funcționează prin intermediul acestor furnizori. Ei compensează diferenţa dintre preţul plafonat şi preţul din piaţă şi au acumulat de-a lungul timpului datorii de nişte miliarde de lei. Se vorbea de un miliard de euro în momentul în care eu am plecat de la minister. Deși, iar Ministerul Finanțelor poate să confirme aceste date, din schema de compensare plafonare, prin impozitul pe veniturile adiționale ale companiilor din energie, s-au strâns mai mulți bani la buget decât s-au cheltuit pe această schemă de compensare plafonare.
Aşadar, bugetul de stat a beneficiat de pe urma acestei scheme. Nu e ca și cum acei bani nu au intrat în buget, au fost probabil folosiți și cu alte întrebuințări și atunci s-au acumulat aceste datorii către furnizori. Un furnizor, dacă intră în incapacitate de plată, nu poate să-și pătească licența, moment în care, practic, nu mai poate fi furnizor. Toți clienții lui merg către furnizorul de ultimă instanță. Şi gândiţi-vă ce ar însemna ca un furnizor cu un milion de clienți în incapacitate de plată și acel milion de clienți, peste noapte, practic, se duce la un alt furnizor care nu a cumpărat energia electrică necesară, aşadar o va lua foarte scump… Asta dacă va avea banii să ia, fiindcă toți furnizorii erau cu probleme financiare din cauza acestor datorii acumulate. Din perspectiva asta era complicat de continuat schema de compensare plafonare”, a mai spus fostul ministru pentru sursa menționată.
Fostul ministru spune că România nu este un mare producător de energie
România nu este, așa cum se crede, un mare producător de energie, spune fostul ministru. Între 2009 și 2022, țara a închis peste 7.000 MW din termocentrale pe cărbune și gaz, ceea ce face ca în orele de vârf să fie dependentă de importuri scumpe.
Situația este agravată de două fenomene majore: războiul din Ucraina, care a transformat țara din exportator în importator de energie, și lipsa interconexiunilor dintre Est și Vest în rețeaua europeană. Austria, în special, refuză creșterea capacităților de interconectare, pentru că un transfer mai mare ar duce la scăderea prețurilor în Est și la creșterea lor în Vest.
Burduja subliniază că singurul remediu pentru reducerea prețurilor este construirea de noi capacități de producție. În mandatul său, România a pus în funcțiune 1.251 MW în 2024, cât s-a realizat în opt ani anteriori la un loc. În 2025 se așteaptă încă 2.500 MW, iar investițiile atrase în ultimii doi ani se ridică la 14 miliarde de euro, direcționate către noi grupuri energetice, baterii de stocare și rețele modernizate.
„Din păcate s-a creat un mit fals că România e un mare producător de energie. Din păcate, România, între 2009 şi 2022 a închis peste 7.000 MW termocentrale, pe cărbune în principal, dar şi pe gaz. Ceea ce înseamnă că acum, la vârfurile noastre de consum – ele se întâmplă în general seara – noi suntem dependenţi de importuri. Aşadar, ceea ce producem nu acoperă consumul naţional. Importurile acestea sunt în general foarte scumpe, pentru că așa cum noi importăm seara când nu avem energie solară, poate nici energie eoliană, la fel fac bulgarii și grecii și alte state de pe flancul acesta estic.
În regiunea aceasta estică a Europei s-au întâmplat două fenomene. Primul: a început războiul din Ucraina. Înainte de război Ucraina era un mare exportator de energie ieftină, energie nucleară, și spun ieftină pentru că era produsă în centrale nuclearo-electrice deja amortizate, deci îi costa foarte puțin să producă un megawatt-oră. Acum a devenit un importator de energie. Aşadar nu doar că nu ne mai dă nouă energie ieftină, dar crește cererea pe acest flanc estic. Şi, crescând cererea în contextul unei oferte limitate, sigur, prețul crește. Al doilea fenomen foarte important e legat de lipsa acestor interconexiuni în mijlocul Europei”, a completat Burduja.
În ceea ce privește gazele, plafonarea va continua până la 1 aprilie 2026
În ceea ce privește gazele, plafonarea va continua până la 1 aprilie 2026 pentru a proteja consumatorii în timpul sezonului rece. Burduja consideră că România are șanse să treacă iarna cu preț reglementat, în ciuda procedurii de infringement deschise de UE. Din 2027, odată cu exploatarea Neptun Deep, producția națională se va dubla, ceea ce ar trebui să conducă la prețuri mai mici.
„Această combinație de factori, deficitul de energie ca urmare lipsii interconectărilor, supra-cererea – războiul din Ucraina, cererea din Ucraina, din Republica Moldova – plus faptul că România și-a închis ca urmare a politicilor europene acceptate, de terapie șoc, de tip Green Deal, multe capacități de producție în bandă au dus la o situație în care, din păcate, și pentru noi această energie a devenit scumpă. Și aici, eu am mai spus, singurul remediu sunt investițiile. Deci grupuri noi care să producă energie în România. Și vă pot da o cifră care pentru mine reprezintă cea mai importantă realizare a mandatului meu, probabil. Anul trecut am pus în funcțiune 1.251 MW noi în sistem. Cât în opt ani dinainte au pus într-un singur an. Anul ăsta, sper, vor fi puşi încă 2.500 MW și tot așa. Adică cifre din ce în ce mai bune, pentru că noi am reușit să atragem 14 miliarde de euro în acești doi ani în care am fost ministru. Toate sunt proiecte pentru grupuri noi, baterii de stocare, rețele modernizate, practic o modernizare a sistemului energetic”, a mai spus fostul ministru.
Modelul european prevede sprijin doar pentru consumatorii vulnerabili, nu pentru toată populația, așa cum s-a întâmplat în România. Burduja admite că sistemul actual trebuie schimbat, pentru a evita situațiile în care și persoane cu venituri foarte mari beneficiază de prețuri subvenționate.
