Proiectul modifică și completează Legea nr. 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire, fie în natură, fie prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv, urmărind continuarea procesului de restituire într-un mod echitabil, clarificarea și uniformizarea metodologiei de evaluare, precum și transpunerea în legislația națională a deciziilor Curții Constituționale nr. 43/2025 și ale Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza „Văleanu și alții împotriva României”.
Guvernul schimbă regulile pentru despăgubirile imobilelor confiscate în comunism
Modificările propuse stabilesc norme menite să asigure echilibrul între interesele legitime ale beneficiarilor legilor reparatorii și interesul general al societății, ținând cont de capacitatea financiară a statului atunci când restituirea în natură nu mai este posibilă.
„Prin aceste modificări, se urmăreşte instituirea unor norme care să asigure un just echilibru între interesele legitime ale beneficiarilor legilor reparatorii, pe de o parte, şi, pe de altă parte, interesul general al societăţii şi capacitatea financiară a statului de a suporta despăgubirile, atunci când restituirea în natură nu mai este posibilă”, arată un comunicat.
Mecanismul de restituire va fi adaptat pentru a recunoaște dreptul statului de a recupera contravaloarea investițiilor realizate, pentru a proteja resursele publice și pentru a respecta principiul proporționalității din jurisprudența CEDO. În contextul lucrărilor urbanistice efectuate de stat, îmbunătățirile permanente aduse imobilelor vor fi luate în considerare în orice procedură de evaluare, restituire sau acordare de despăgubiri.
„În contextul dezvoltărilor urbanistice promovate şi realizate de către stat au fost efectuate lucrări de îmbunătăţire cu caracter permanent, de natură să sporească valoarea şi utilitatea tuturor categoriilor de imobile, inclusiv a celor care fac obiectul unor reglementări cu caracter reparatoriu.
Aceste îmbunătăţiri, intrând în structura economică a imobilelor, trebuie avute în vedere în cadrul oricărei proceduri de evaluare, restituire sau acordare de despăgubiri”, arată comunicatul respectiv.
Proiectul prevede și schimbarea modului de evaluare a imobilelor pentru care ANRP acordă despăgubiri, eliminând raportarea la caracteristicile imobilelor de la momentul preluării, declarată neconstituțională. Evaluarea se va face în continuare pe baza grilelor notariale, cu introducerea unor criterii unitare aplicabile la nivel național, ceea ce va asigura sustenabilitatea mecanismului de despăgubire.
Se modifică mecanismul de plată a despăgubirilor, extinzând perioada de eșalonare de la 5 la 7 ani
În plus, se modifică mecanismul de plată a despăgubirilor, extinzând perioada de eșalonare de la 5 la 7 ani, inclusiv pentru dosarele aflate deja în plată, cu actualizarea sumei din ultimul an în funcție de indicele prețurilor de consum.
„Această modificare urmăreşte punerea în acord a textului de lege care stabileşte modalitatea de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri (Grilele notariale) cu Decizia CCR prin care o sintagmă a fost declarată neconstituţională (raportarea la caracteristicile imobilelor de la momentul preluării).
Utilizarea, în continuare, ca instrument de evaluare, a grilelor notariale şi, totodată, introducerea de criterii clare şi unitare de evaluare, aplicabile la nivel naţional, vor contribui la sustenabilitatea întregului mecanism de despăgubire”, este scris în comunicat.
Totodată, actul normativ introduce plafonarea câștigurilor rezultate din tranzacționarea drepturilor acordate de ANRP și posibilitatea ca beneficiarii să opteze pentru plata într-o singură tranșă a 40% din drepturile stabilite. Aceste modificări vizează limitarea speculațiilor, menținerea sustenabilității financiare a sistemului și asigurarea unui cadru legislativ coerent pentru finalizarea procesului de despăgubire.
