Imobilele confiscate de comuniști. Min.Finanțelor repornește dosarele de despăgubire blocate de CCR

Procesul de despăgubire pentru imobilele confiscate în perioada comunistă a fost reluat, după ce Guvernul a adoptat o ordonanță în acord cu Decizia 43/2025 a Curții Constituționale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că noile reglementări respectă recomandările formulate în februarie privind evaluarea despăgubirilor atunci când restituirea în natură nu este posibilă. Măsurile includ un sistem unitar de calcul și opțiuni flexibile de plată. Scopul principal este asigurarea echității și evitarea blocajelor administrative sau bugetare. Autoritățile promit, de asemenea, mai multă transparență și limitarea speculei cu drepturi litigioase.

Procesul de retrocedare, înghețat după o hotărâre a Curții Constituționale din februarie 2025, este reluat printr-o ordonanță aprobată de Executiv. Măsurile anunțate vineri de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vin cu o serie de ajustări menite să aducă mai multă claritate, echitate și predictibilitate pentru persoanele care așteaptă de ani buni restituirea bunurilor confiscate de regimul comunist sau compensații financiare. Noua abordare urmărește o aliniere clară la standardele europene în materie de drepturi ale omului.

Retrocedarea reintră în legalitate după decizia Curții Constituționale

Retrocedarea a fost reluată în mod oficial după adoptarea unei ordonanțe guvernamentale, care reia procedurile de despăgubire sistate de o decizie a Curții Constituționale.

În februarie 2025, instanța declarase neconstituțional cadrul legal prin care se evaluau despăgubirile în lipsa restituirii în natură. Ministrul Finanțelor a precizat că noul act normativ vine în sprijinul celor afectați, printr-o formulă de calcul mai clară și mai corectă.

„Am deblocat procesul de retrocedare a imobilelor confiscate în perioada comunistă. Azi am adoptat în Guvern ordonanța care reia procedurile de despăgubire în acord cu Decizia 43/205 a Curții Constituționale din februarie 2025 prin care s-au formulat recomandări specifice procesului de evaluare a despăgubirilor în cazurile în care imobilele nu mai pot fi restituite în natură”, a transmis Alexandru Nazare.

Criterii obiective pentru stabilirea valorii proprietăților

Retrocedarea va ține cont de o nouă formulă de evaluare, menită să uniformizeze compensațiile și să reducă diferențele majore între cazuri similare. În trecut, valoarea despăgubirilor era influențată de utilizarea imobilului la momentul confiscării, ceea ce genera inechități.

„Prin actul normativ s-au instituit norme care să protejeze drepturile persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii, recunoscute de statul român, plata acestor drepturi urmând să se realizeze independent de constrângerile bugetare ale României pe termen scurt și mediu. O veste aşteptatǎ pentru numeroși români care își așteptau de ani buni drepturile”, mai spune Nazare.

Noua metodologie ia în calcul grila notarială și coeficienți de corecție pentru zonă, stare sau regim juridic.

„Ce aduce nou această modificare legislativă: Un calcul echitabil al despăgubirilor, pe baza grilei notariale și a coeficienților de corecție (localizare, stare, regim juridic), conform CEDO – indiferent de modul în care era folosit imobilul la momentul confiscării (ex. locuință, teren intravilan, etc.). Opțiuni flexibile de plată: 7 tranșe anuale, în loc de 5, sau plată unică de 40% pentru cei care renunță la eșalonare”, a precizat ministrul.

Opțiuni noi de plată și reducerea litigiilor costisitoare

Retrocedarea va include de acum opțiuni mai flexibile pentru cei care urmează să primească despăgubiri. Plata acestora se va putea face fie în șapte tranșe anuale, fie într-o singură tranșă de 40% pentru cei care renunță la eșalonare.

Autoritățile își propun astfel să reducă numărul de litigii și să descurajeze specula pe piața drepturilor litigioase.

„Reducerea litigiilor și a speculei: limitarea câștigurilor pentru cumpărătorii de puncte, pentru a descuraja tranzacționarea speculativă a drepturilor litigioase”, se arată în comunicarea oficială.

Transparență și centralizare pentru eficientizarea procesului

Retrocedarea va fi monitorizată printr-o bază de date unică, la care vor contribui toate instituțiile implicate în proces. Raportarea situației dosarelor devine obligatorie, ceea ce va permite o supraveghere unitară și transparentă a tuturor cazurilor aflate în lucru.

„Transparență: toate instituțiile vor raporta situația acestor dosare, pentru o bază de date unică la nivel național.

Evităm sancțiuni și procese internaționale, prin armonizarea cadrului legislativ cu standardele europene (CEDO) privind drepturile omulu”, a completat Alexandru Nazare.

Măsura este gândită pentru a preveni blocaje și suprapuneri, dar și pentru a accelera procesarea cererilor restante.

Statul face economii importante și protejează bugetul public

Retrocedarea a presupus, până în prezent, plăți consistente din partea statului, dar noul sistem va reduce semnificativ sumele acordate în cazul cumpărătorilor de puncte. Din totalul estimat la 1 miliard de lei, doar 450 milioane vor mai fi plătite, ceea ce înseamnă o economie de peste 50%.

„ În perioada 2013–2025, statul român a stabilit despăgubiri de 23,2 mld. lei pentru 67.500 de dosare, din care 16,1 mld. lei au fost deja plătite, iar 7,5 mld. lei urmează să fie achitate eșalonat până în 2029. Extinzând perioada de plată la 7 ani, am redus presiunea bugetară și am eficientizat totodată procesul.

O altă măsură este limitarea sumelor datorate cumpărătorilor de puncte: dintr-un total estimat de 1 mld. lei, statul va plăti 0,45 mld. lei, rezultând un impact bugetar diminuat cu peste 50%. Astfel, diferența a creat premisele pentru plata sumelor datorate persoanelor îndreptățite în cea mai scurtă perioadă posibilă, în condițiile actualei execuții bugetare, a explicat ministrul.

Retrocedarea a devenit mai costisitoare pentru stat în ultimii ani, în contextul creșterii valorii medii a dosarelor. Între 2013 și 2025, suma totală stabilită a fost de 23,2 miliarde de lei, din care 16,1 miliarde au fost deja achitate.

„Relevant în evaluarea condițiilor în care statul poate parcurge procedura de acordare a despăgubirilor este și faptul că, după 2021, valoarea medie a despăgubirilor a crescut cu 160% pe dosar (de la 213.000 lei la 555.000 lei). Toate aceste date, coroborate cu Decizia CCR 43/2025, reflectau în mod clar necesitatea unor criterii echitabile, dar și o nevoie crescută de sustenabilitate financiară.

Restabilirea procesului de retrocedare, cu reguli clare, în acord cu standardele CEDO și în echitate pentru toți cei cărora le-au fost confiscate proprietățile este un pas important spre închiderea, în condiții previzibile și suportabile bugetar, a acestui capitol dureros din istoria României”, a subliniat Alexandru Nazare.

Plata diferențelor restante stabilite prin dosarele de despăgubire va fi eșalonată și se va desfășura etapizat până în anul 2029, conform calendarului financiar anunțat de autorități.