"Romania are deja protejat 'Salamul de Sibiu' la nivel european, dar protecţia intră oficial în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, aşa cum prevede regulamentul european. Este pe ultima linie şi Telemeaua de Ibăneşti care ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea 'Salamului de Sibiu', dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Am clarificat situaţia şi cred că într-o lună cel mult vom primi şi pentru acesta. Urmează Novacul afumat", a precizat ministrul.

Potrivit Ministerului Agriculturii, anunţul privind înregistrarea 'Salamul de Sibiu' (IGP) ca produs de Indicaţie Geografică Protejată a fost publicat vineri, 19 februarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie 2016.

Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declaraţie de opoziţie.

Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, 'Salamul de Sibiu' dobândeşte oficial denumirea de indicaţie geografică protejată la 20 de zile de la publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv pe 10 martie 2016.

În data de 17 noiembrie 2014, a fost înaintată către Comisia Europeană cererea de înregistrare pentru dobândirea protecţiei denumirii 'Salamul de Sibiu' – Indicaţie Geografică Protejată de către grupul aplicant – Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu format din cinci producători români de mezeluri, care realizează 90% din producţia de salam de Sibiu din România, respectiv Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi şi Scandia România, la care ulterior a aderat şi CrisTim.

Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiţionale din care UE deţine 1.404. Cele mai multe produse protejate le deţine Italia (296), Franţa (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) şi Germania (96).

România avea până vineri doar un singur produs protejat la nivelul UE – Magiunul de prune Topoloveni – care a obţinut certificarea IGP în anul 2011, în timp ce Bulgaria, care a intrat în acelaşi an în Uniunea Europeană, deţinea trei produse cu recunoaştere DOP şi 11 cu IGP.

SURSA: Agerpres