România a ajuns rușinea Europei! Nu suntem compatibili. De ce nu putem adopta moneda euro

România a ajuns din nou rușinea Europei după ultimul raport de convergenţă pe 2020 publicat miercuri de Comisia Europeană. Care este motivul pentru care România nu poate adapta moneda europeană?

Potrivit sursei citate, în prezent, România nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro. Este vorba despre criteriile legate de stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Totodată, legislaţia din România nu este compatibilă în întregime cu tratatul, conform raportului care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcţia adoptării monedei europene.

Raportul se referă la cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia.

Rapoartele de convergenţă trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.

Aderarea la zona euro, un proces deschis

În ceea ce privește aderarea la zona euro, acesta este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergenţă, denumite uneori şi „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergenţă se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislaţiei naţionale cu normele uniunii economice şi monetare.

Potrivit concluziilor raportului, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind stabilitatea cursului de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro. Astfel, Croaţia şi Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergenţă economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunţat anterior.

Pe lângă evaluarea condiţiilor formale pentru aderarea la zona euro, raportul constată că legislaţia naţională din fiecare dintre statele membre enumerate, cu excepţia Croaţiei, nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare.

Totodată, Comisia a analizat şi factorii suplimentari menţionaţi în tratat, care ar trebui luaţi în considerare la evaluarea caracterului durabil al convergenţei. În urma acestei analize a reieşit că statele membre din afara zonei euro sunt în genere bine integrate economic şi financiar în UE. Cu toate acestea, unele dintre ele se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi macroeconomice şi/sau se lovesc de probleme legate de mediul lor de afaceri şi de cadrul instituţional.

Pe baza raportului de convergenţă, Comisia înaintează o propunere Consiliului ECOFIN, care – în urma consultării Parlamentului European şi a discuţiilor purtate cu şefii de stat şi de guverne – decide dacă ţara respectivă îndeplineşte condiţiile necesare şi dacă poate adopta moneda euro. Dacă decizia este favorabilă, Consiliul ECOFIN face demersurile juridice necesare şi, pe baza unei propuneri din partea Comisiei şi după consultarea BCE, adoptă cursul de schimb la care va fi înlocuită moneda naţională cu moneda euro şi care va rămâne stabilit în mod irevocabil.

Rezultatele raportului, afectate de pandemie

Totodată, se pare că impactul pandemiei provocate de coronavirus asupra rezultatelor raportului a fost limitat, întrucât majoritatea datelor istorice utilizate în raport se referă la perioada de dinainte de izbucnirea crizei, aşa cum se prevede în metodologia strict definită în tratat. Comisia a furnizat tuturor statelor membre o evaluare iniţială a implicaţiilor pandemiei în previziunile sale economice din primăvara anului 2020 şi propunerea sa ulterioară de recomandări specifice pentru fiecare ţară, ambele contribuind la elementele din acest raport care au permis conturarea unei perspective de viitor.

„Raportul de convergenţă de astăzi arată progrese încurajatoare înregistrate de unele ţări, deşi rămân încă mai multe etape de parcurs înainte ca aceste state să poată adera la zona euro. Ca întotdeauna, Comisia este gata să sprijine aceste state membre. O etapă preliminară importantă din acest parcurs este aderarea la MCS II, ceea ce Croaţia şi Bulgaria se pregătesc în prezent să facă. Salutăm eforturile ambelor ţări în această direcţie”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a subliniat că, în ultimele luni, Comisia s-a concentrat pe combaterea discrepanţelor economice din interiorul zonei euro şi, la nivel mai general, de pe piaţa unică – un efect al caracterului inegal al recesiunii provocate de coronavirus.

„Analizăm astăzi gradul de convergenţă a şapte state membre în direcţia dobândirii statutului de membru al zonei euro. Este în mod inevitabil un proces riguros, deoarece o zonă euro extinsă trebuie să fie şi o zonă euro mai puternică. Este în continuare important ca ţările respective să depună eforturi şi pentru a asigura o convergenţă reală în direcţia unor niveluri mai ridicate de productivitate şi prosperitate – nu în ultimul rând prin reformele şi investiţiile orientate către viitor pe care dorim să le sprijinim prin instrumentul Next Generation EU”, a adăugat el.