Când ar putea România să treacă la euro. Alexandru Nazare indică anul: Trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv

Când ar putea România să treacă la euro. Alexandru Nazare indică anul: Trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv

SURSA FOTO: Inquam Photos / Tudor Pană - Alexandru Nazare

Publicat de Alexandra Iana la 29 septembrie 2026, 12:13

România ar trebui să iasă din procedura de deficit excesiv până în 2030 dacă își propune aderarea la zona euro până în 2035, afirmă ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta consideră că adoptarea monedei euro ar putea reprezenta o țintă de țară mai importantă decât consolidarea fiscală privită separat, deoarece presupune și creșterea competitivității economiei.

Nazare cere „linii roșii” în politica economică

Alexandru Nazare a vorbit marți, la Banca Națională a României, în cadrul evenimentului de lansare a volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergenţă nominală”, despre direcția pe care România ar trebui să o urmeze în următorii ani.

Ministrul interimar al Finanțelor consideră că anumite obiective economice ar trebui păstrate indiferent de evoluțiile politice și că procesul de consolidare trebuie privit ca o ambiție internă a României.

„Consolidarea nu ne este impusă, nu ne este cerută nici de Comisie, nici de agenţii, nici de alţi factori externi. E vorba de ambiţia noastră de a avea o economie mai puternică, de a juca un rol în regiunea asta economică despre care vorbim de ani de zile. Dar trebuie să şi o exercităm. Şi asta nu poate să vină din afară. Vine totdeauna din interior. Şi pentru aceasta avem nevoie de mai mult curaj şi de mai mult consens, de o înţelegere mai largă că anumite elemente legate de politica economică nu fac, nu ar trebui să facă parte din zona de conflict politic extrem. Că avem nevoie de nişte linii roşii pe care să le ţinem, indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic”, a explicat ministrul interimar al Finanţelor.

Cât va mai rămâne România în procedura de deficit excesiv

Un alt subiect abordat de Alexandru Nazare a fost perioada în care România rămâne în procedura de deficit excesiv. Ministrul interimar a legat această situație inclusiv de modul în care țara este privită de investitori.

„Sunt foarte importante aceste lucruri ca să putem să facem saltul următor şi suntem într-o intersecţie foarte importantă pentru consolidarea noastră. Cam cât vrem să stăm în procedura de deficit excesiv? Probabil că vom sta 10 ani. Cât vrem să stăm? 15 ani? Nu ne-am săturat, cam cât am fost penalizaţi de faptul că am stat în această procedură? Cu câtă credibilitate se uită investitorii – vrem investiţii, dar cu câtă credibilitate se uită investitorii la România, care persistă în această procedură”, a subliniat Alexandru Nazare.

Ținta indicată de Nazare: ieșirea din procedură în 2030

În perspectiva adoptării monedei euro, Nazare a indicat anul 2030 drept termen până la care România ar trebui să iasă din procedura de deficit excesiv.

Potrivit explicațiilor sale, după atingerea acestui obiectiv ar mai fi necesari câțiva ani pentru pregătirea aderării la euro, astfel încât România să poată urmări o țintă pentru 2035.

„Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro. Până în 2035. Ca să aderăm la euro, trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv în 2030 şi mai avem nevoie, bineînţeles, de nişte ani de zile pentru a pregăti aderarea la euro. Şi de ce aderarea la euro este o ţintă mult mai bună de ţară, o ancoră mult mai importantă decât consolidarea în sine, pentru că ea antrenează şi competitivitatea economiei. Ne forţează să ne uităm şi la cum întărim competitivitatea şi nu doar cum facem consolidarea, care este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru creşterea economică”, a detaliat Alexandru Nazare.

Aderarea la euro, legată și de competitivitatea economiei

În viziunea prezentată de ministrul interimar al Finanțelor, obiectivul adoptării monedei euro ar presupune mai mult decât reducerea dezechilibrelor fiscal-bugetare.

Nazare consideră că o asemenea țintă ar obliga România să acorde atenție în paralel competitivității economiei. În acest context, el susține că procesul de consolidare reprezintă o condiție necesară, însă nu este suficient, singur, pentru asigurarea creșterii economice.

Informații articol
Etichete:
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.