Roboții umanoizi, o industrie de miliarde de dolari. Rectorul UPT avertizează că România riscă să rămână în urmă: Am ratat oportunități importante
SURSA FOTO: Dreamstime - robot, om
România are nevoie urgentă de o strategie națională dedicată roboticii, roboților umanoizi și sistemelor autonome, avertizează rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan. Potrivit acestuia, următoarea etapă a revoluției digitale nu va fi reprezentată doar de inteligența artificială generativă, capabilă să creeze texte sau imagini, ci de integrarea acesteia în sisteme fizice precum roboți umanoizi, drone și platforme autonome.
Piața pentru roboți umanoizi ar putea ajunge la mii de miliarde de dolari
Declarațiile vin după o vizită efectuată de rectorul UPT în SUA, unde a avut întâlniri și discuții cu specialiști și cercetători de la universități de prestigiu, precum Berkeley, Princeton și MIT. Temele abordate au vizat direcțiile actuale și viitoare de dezvoltare în domeniul inteligenței artificiale, roboticii, dronelor și sistemelor autonome, conform StartupCafe.
Florin Drăgan consideră că autoritățile române ar trebui să înceapă încă de acum elaborarea unei strategii naționale dedicate acestui sector, pentru ca România să poată atrage investiții, startup-uri și proiecte de cercetare într-un domeniu aflat încă la început, dar cu un potențial de dezvoltare uriaș.
Potrivit unei analize realizate de Goldman Sachs Research, piața globală a roboților umanoizi ar putea atinge valoarea de 38 de miliarde de dolari până în anul 2035. În același timp, estimările Morgan Stanley arată că, pe termen lung, această industrie ar putea genera o piață de aproximativ 5.000 de miliarde de dolari până în 2050, pe măsură ce roboții umanoizi vor fi integrați în industrie, logistică, sănătate și servicii.
Specialiștii Universității Politehnica Timișoara au observat că marile centre universitare și de cercetare din SUA tratează deja dezvoltarea roboticii bazate pe inteligență artificială drept una dintre prioritățile tehnologice majore ale următoarelor decenii.
„Am ratat oportunități importante în dezvoltarea inteligenței artificiale și nu trebuie să repetăm aceeași greșeală. Pe noi, ca țară, această tehnologie aproape că ne-a luat prin surprindere, iar acest lucru se vede prin faptul că acum țările vecine stau mult mai bine ca noi în domeniul inteligenței artificiale. Europa tratează deja robotica, dronele și sistemele autonome ca domenii strategice, iar statele care investesc acum în competențe, cercetare și inovare vor avea un avantaj economic important în următorul deceniu. România trebuie să decidă dacă va fi doar cumpărător de tehnologie sau dacă va participa la dezvoltarea ei. Noi avem deja resursă umană pasionată, dovadă sunt numeroasele concursuri de robotică la nivel mondial, câștigate de elevi și studenți. În plus, avem deja companii multinaționale în România care au ca direcții de dezvoltare roboții umanoizi”, a declarat rectorul Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, potrivit sursei menționate.
România a ratat oportunități în dezvoltarea inteligenței artificiale
În opinia rectorului UPT, România trebuie să adopte o abordare strategică și coordonată la nivel național, similară celor implementate deja în alte state europene și în marile economii ale lumii.
Florin Drăgan avertizează că România a ratat oportunități importante în dezvoltarea inteligenței artificiale și nu ar trebui să repete aceeași greșeală în domeniul roboticii și al sistemelor autonome. Potrivit acestuia, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale a surprins România, iar acest lucru se reflectă în faptul că statele vecine au ajuns să fie mai avansate în acest domeniu.
Rectorul UPT subliniază că Europa tratează deja robotica, dronele și sistemele autonome ca domenii strategice, iar statele care investesc acum în competențe, cercetare și inovare vor beneficia de avantaje economice importante în următorul deceniu. El consideră că România trebuie să decidă dacă va rămâne doar un cumpărător de tehnologie sau dacă va participa activ la dezvoltarea acesteia.
De asemenea, Florin Drăgan arată că România dispune deja de o resursă umană valoroasă și pasionată, lucru demonstrat de numeroasele competiții internaționale de robotică câștigate de elevi și studenți români. Totodată, în România activează deja companii multinaționale care dezvoltă tehnologii în domeniul roboților umanoizi.
Este nevoie de un ecosistem care să conecteze educația, cercetarea și industria
Potrivit rectorului UPT, o strategie națională în domeniul roboticii nu ar trebui să se limiteze la finanțarea unor proiecte izolate, ci să urmărească dezvoltarea unui ecosistem integrat care să conecteze educația, cercetarea și mediul economic.
Acesta consideră că România are nevoie de laboratoare de testare, centre de competență, programe de finanțare pentru startup-uri și parteneriate solide între universități și industrie, astfel încât noile tehnologii să poată fi dezvoltate și implementate la nivel local.
Florin Drăgan atrage atenția că aplicațiile roboticii și ale sistemelor autonome se extind rapid în domenii precum industria, agricultura, logistica, sănătatea și infrastructura. El subliniază că nu este vorba despre tehnologii care vor apărea peste câteva decenii, ci despre soluții deja testate și implementate în numeroase regiuni ale lumii.
Un exemplu oferit de rectorul UPT este India, unde mii de persoane participă la programe dedicate antrenării viitorilor roboți umanoizi pentru activități cotidiene, ceea ce demonstrează că această tehnologie este mai aproape de utilizarea pe scară largă decât se estimează în prezent. În acest context, pregătirea specialiștilor trebuie începută înainte ca cererea de pe piață să crească exponențial.

UPT va înființa o nouă facultate dedicată roboticii și inteligenței artificiale
Universitatea Politehnica Timișoara va înființa în această toamnă Facultatea de Robotică, Inteligență Artificială și Sisteme Autonome. Noua structură academică va reuni competențe din domenii precum informatica, mecatronica, robotica, ingineria dronelor și informatica aeronautică.
În anii următori, universitatea își propune să dezvolte programe de studii dedicate roboților umanoizi și sistemelor autonome, după modelul unor universități de referință la nivel internațional. Scopul este formarea unor absolvenți care să dețină competențe într-un domeniu ce va influența profund economia și piața muncii în următorul deceniu.
Florin Drăgan consideră că universitățile, administrațiile și statele trebuie să anticipeze evoluțiile tehnologice și să acționeze înainte ca cererea de specialiști să devină evidentă. Potrivit acestuia, dezvoltarea unui nou program de studii și formarea primilor absolvenți necesită aproximativ cinci ani, dintre care un an este alocat procesului de acreditare.
Rectorul UPT apreciază că universitățile trebuie să pregătească specialiști pentru industriile care vor domina economia în următorii cinci până la zece ani și susține că instituțiile de învățământ superior pot deveni centre de excelență în adaptarea și optimizarea modelelor de inteligență artificială pentru domenii inginerești precum producția, automatizările și mecatronica.
Aceste tehnologii vor influența multe domenii importante
Reprezentanții Universității Politehnica Timișoara susțin că România are nevoie de o strategie națională pentru robotică și roboți umanoizi deoarece aceste tehnologii vor influența competitivitatea industrială, piața muncii, educația, infrastructura, agricultura, sănătatea, sistemul de apărare și capacitatea țării de a produce tehnologie, nu doar de a o importa.
Conform EU Robotics Policy, robotica reprezintă un domeniu esențial pentru capacitatea Europei de a menține și extinde un sector manufacturier competitiv, asociat cu milioane de locuri de muncă.
Robert Kristof, responsabilul noului program de studiu de drone și informatică pentru aeronautică din cadrul UPT, explică faptul că necesitatea unei strategii naționale este determinată de trei motive principale: economic, industrial și strategic.
Acesta avertizează că, dacă alte state dezvoltă ecosisteme performante de robotică, iar România nu face același lucru, țara va ajunge să importe tehnologii, roboți, platforme software și servicii autonome. O strategie națională ar permite sprijinirea companiilor locale, a integratorilor, startup-urilor, laboratoarelor și furnizorilor de componente și software.
Robert Kristof subliniază că producția modernă nu va mai depinde exclusiv de costul forței de muncă, ci de gradul de automatizare, robotizare și integrare a inteligenței artificiale. Potrivit raportului World Robotics 2025 – IFR, Europa reprezintă a doua cea mai mare piață pentru roboți industriali din lume, ceea ce demonstrează că statele europene se află într-o competiție intensă, iar țările care nu accelerează adoptarea roboticii riscă să își piardă competitivitatea.
În același timp, roboții umanoizi, roboții industriali și dronele vor avea aplicații nu doar în industrie, ci și în inspecția infrastructurii, agricultură, energie, logistică, sănătate, servicii de urgență și sistemul de apărare.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.