Entuziasm la început, abandon după câteva săptămâni
Fenomenul se repetă an de an în ianuarie: zeci de mii de români își fac abonament la sală în speranța unei transformări rapide. După o lună sau două, dinamica se schimbă dramatic, scrie EVZ
„După ce trece luna ianuarie și hype-ul rezoluțiilor de Revelion, rămân în sală aproximativ 30% dintre cei nou-veniți”, spune antrenorul de fitness Alin Murgilă. Acesta observă că principalele motive pentru abandon sunt lipsa unui plan realist și nevoia de rezultate imediate. „Oamenii vin și întreabă în cât timp slăbesc. Când le explici că slăbitul nu înseamnă doar sport, ci și alimentație și odihnă, mulți realizează că procesul e mai greu decât și-au imaginat. Atunci apar frustrările și, treptat, abandonează”, explică antrenorul.
Cum apare autosabotajul și cine îl poate opri
Ruptura dintre intenție și comportament nu pornește din lipsa voinței, ci din abordare. Mulți tratează sportul ca pe un impuls de moment, fără consecvență, structură și suport. Murgilă subliniază rolul antrenorului, inclusiv din punct de vedere psihologic.
„Este nevoie de consecvență. Un impuls de moment nu ajută, pentru că atunci când dispare și vezi că nu evoluezi atât de repede cum ai vrea, intervin frustrările. În acel moment ai nevoie de un antrenor care să fie și un psiholog bun, nu doar un sportiv bun”, spune acesta.
Potrivit lui, prima ședință este decisivă pentru a înțelege așteptările reale și istoricul clientului.
„Nu toți antrenorii buni ca sportivi sunt și pedagogi sau psihologi buni. Prima ședință este despre cunoaștere, despre a vedea dacă există chimie și despre a înțelege ce l-a determinat pe client să facă o schimbare. Fitness-ul este un stil de viață, cu urcușuri și coborâșuri, nu o linie dreaptă”, afirmă antrenorul.
Disciplina se construiește treptat, nu peste noapte
În procesul de adaptare la mișcare, răbdarea este un element esențial. Greșelile alimentare sau antrenamentele ratate nu anulează progresul, dacă există continuitate.
„Fiecare zi trebuie luată separat. Dacă ieri ai mâncat mai mult decât trebuia, nu este un capăt de lume. Azi o iei de la capăt. Așa se disciplinează corpul. În fitness ducem mereu o luptă cu propriul nostru creier, care ne cere zahăr și grăsimi. De multe ori, el este principalul nostru sabotor”, subliniază Murgilă.
Cât sport este suficient și cum trebuie adaptată mișcarea
În privința frecvenței, recomandările specialiștilor sunt clare: trei-patru antrenamente pe săptămână, de aproximativ 45 de minute, completate de 20 de minute de stretching. Odihna este o componentă importantă a procesului, deoarece refacerea musculară are loc în afara antrenamentului.
„Creșterea musculară are loc în perioada de refacere, nu în timpul antrenamentului. De aceea, odihna și alimentația sunt la fel de importante ca activitatea fizică în sine”, explică Alin Murgilă.
Nu toți oamenii pot urma același tip de mișcare. Pentru persoanele în vârstă sau cu probleme medicale, impactul trebuie redus, iar obiectivul principal devine menținerea mobilității și reducerea durerilor.
„Pentru clienții mai în vârstă, recomand mersul pe bandă sau bicicletă, stretching-ul și exerciții de forță cu greutate moderată, mai ales pentru picioare și spate. Acolo apar cele mai multe dureri, genunchi, zona lombară, omoplați, iar exercițiile executate corect pot îmbunătăți vizibil starea de bine și funcționarea corpului”, spune antrenorul.
Sala de sport, soluție și pentru părinți, și pentru copii
O tendință în creștere în ultimii ani este prezența copiilor și adolescenților în sălile de fitness. Sedentarismul din școli, timpul petrecut pe telefon și lipsa activităților fizice duc la probleme de postură și greutate încă din copilărie. În același timp, mulți părinți nu reușesc să facă sport pentru că nu au cu cine lăsa copiii.
În acest context, sala de fitness devine un spațiu potrivit pentru ambele generații, cu condiția să existe supraveghere calificată. Pentru copii, mișcarea nu înseamnă greutăți sau performanță, ci dezvoltare motorie și joc.
„Un antrenament pentru copii nu ar trebui să dureze mai mult de 30 de minute. Este important să fie distractiv, să stimuleze mobilitatea, motricitatea, viteza de reacție și spiritul competitiv”, explică Alin Murgilă.
Dincolo de estetică: sportul ca prevenție
Pentru mulți, sportul începe ca o ambiție estetică, dar efectele reale sunt de ordin mental și metabolic. „Sportul este bun mai întâi pentru creier și apoi pentru corp”, concluzionează antrenorul.
Cei care reușesc să treacă de luna ianuarie și să mențină consecvența au cele mai mari șanse să transforme mișcarea într-un obicei pe termen lung, nu într-o rezoluție abandonată la începutul anului.
