Reţeta de îmbogăţire din agricultură a lui Gyori Miklos: porumbul dulce

Porumbul zaharat, cunoscut şi sub numele de porumb dulce, începe să prindă şi la noi. Chiar dacă vorbim încă de o nişă de piaţă, există şi agricultori care au scos bani buni de pe urma lui. Chiar şi de zece ori mai mult decât au investit.

Gyori Miklos spune că în ultima vreme tot mai mulţi agricultori sunt interesaţi să cultive porumb zaharat, în special în partea de Vest a ţării, unde există cerere pe piaţă. Din păcate, nu din partea fabricilor româneşti de conserve din legume, ci a celor ungureşti. De altfel, o mare parte din producţia din zonă ajunge în Ungaria – unul din cei mai mari producători de porumb zaharat din Europa -, mai ales că există o fabrică de conserve din porumb zaharat în apropriere de graniţa cu România.

Bogdan Blaga, reprezentul unei fabrici din Ungaria care achiziţionează porumb zaharat din România, afirmă că la momentul actual vorbim mai degrabă de o nişă de piaţă la noi. Nu avem tradiţie în domeniu precum ungurii şi nici prea mulţi fermieri care să fi fost interesaţi de această cultură. El de exemplu, a reuşit să încheie vreo 16 contracte cu fermieri din Arad, în special.

Chiar dacă acum suprafeţele nu sunt foarte mari, speră ca la anul acestea să crească, la fel ca şi numărul celor interesaţi de această cultură. Dacă se irigă, produţia poate ajunge şi la 23 de tone pe hectar, susţine Blaga. În Ungaria, de exemplu, media este de 16 tone la hectar.

Blaga a ales furnizori din partea de Vest a ţării deoarece este o zonă aproape de fabrica din Ungaria, ceea ce este foarte important, pentru că porumbul trebuie să ajungă în maxim 24 de ore la fabrică, altfel îşi pierde proprietăţile. Compania pe care o reprezintă, intrată în acest an pe piaţa locală, a plătit circa 50 de bani pe kilogramul de porumb.

Porumbul zaharat este destinat exclusiv alimentaţiei umane. Este bogat în zahăr, vitamine şi săruri minerale şi nu conţine amidon.