Isarescu stie foarte bine cum sa conduca o sedinta si are o mare abilitate i a-si determina auditoriul sa-i impartaseasca parerile. Niciodata nu spune „Nu!”, dar stie foarte bine sa icline balanta i favoarea sa, i disputa de idei. Daca isa adopta o alta parere, atunci toate actiunile sale se orienteaza pentru transpunerea ei i practica.
Fara idoiala, Isarescu este unul dintre oamenii care au stiut cum sa batatoreasca drumul spre putere. Prezenta numelui sau i diverse grupuri care grupeaza „creiere” din variate domenii nu mai surprinde pe nimeni.
Cariera lui Isarescu a iceput iainte de 1989 si si-a construit-o fidel principiului „oamenii sprijina oameni”.
in anii 1988 – 1989, i Rominia se dezvolta o grupare ce includea persoane care avusesera sansa sa iasa i lume, o grupare care cuprindea nemultumiti ai regimului impus de Ceausescu. intilnirile lor erau de tip conspirativ: discutii despre cum s-ar putea schimba vremurile. Este vorba despre vestitul grup de la Trocadero, al carui nume a fost dat de localul i care membrii lui isi organizau itilnirile cu putin iainte de evenimentele din decembrie 1989.
Dupa 1990, proaspat sosit de la Washington, a fost propulsat de la Institutul de Economie Mondiala (IEM) i functia de guvernator al Bancii Nationale a Rominiei. Oamenii care au lucrat cu el isi amintesc ca atunci avea multe lacune i domeniul bancar. Dar Isarescu si-a gasit itotdeauna dascali: de la Costin Murgescu a trecut la Costin Kiritescu, pe care, de altfel, si astazi continua sa-l citeze i discursurile sale pe teme financiar-bancare. insa de la ideea de fi parte i diverse grupari n-a abdicat niciodata. in anii 1992 – 1993, apare Grupul Un Viitor pentru Rominia (GUVR), o grupare apolitica, dar cu pretentia de a influenta evolutiile de pe aceasta scena. S-au strins acolo oameni de elita carora li s-a alaturat si Isarescu: lideri de opinie ca Vladimir Pasti sau Vasile Secares, dar si oameni politici, ca Hrebenciuc sau Dan Matei Aghaton, despre care se spune ca asigurau baza materiala a grupului, a carei activitate a iceput sa se destrame isa i 1996. in paralel, activa Societatea Romina de Economie (SOREC), care grupa personalitati din viata economica. intilnirile membrilor SOREC, aparent fara finalitate, erau totusi un mijloc de comunicare itre persoanele din avangarda vietii economice, multe dintre ele colaboratori apropiati ai lui Isarescu: Daniel Daianu, Valentin Lazea, Costea Munteanu, Lucian Croitoru, Cristian Popa.
Practic, Isarescu s-a iconjurat de nume prezente i stafful marilor scene ale vietii economice si politice: Adrian Nastase, Adrian Severin, Victor Babiuc, Misu Negritoiu, Ioan Mircea Pascu, Eugen Dijmarescu. Are o buna colaborare cu cercetatori de renume – Constantin Ionete, Gheorghe Zaman. Functia de guvernator al BNR i-a conferit o putere deosebita. De acolo, din clopotul lui de sticla, dadea, practic, tonul i economie. Avea i miini friiele politicii monetare si valutare.
Echipa de la BNR i-a fost tot timpul aproape
Politica BNR a dat adesea fiori reci guvernelor de dupa 1990. Isarescu este omul care crede i munca de echipa, o echipa formata din oameni fideli. De altfel, asa
si-a si iceput munca de guvernator. Mai itii prin a-si construi o echipa, care i-a inclus pe Cristian Bichi, Eugen Radulescu, Vasile Savoiu, Cristian Paunescu, Dragos Stanescu; apoi, prin a si-o conserva. Pentru a-si pastra puterea dobindita dupa 1990, Isarescu avea nevoie, isa, de un sprijin mai larg, de care, n-a dus lipsa. Are si astazi oameni din partidele politice care fac lobby i favoarea lui, i momente de cumpana. Asa a rezistat la doua puternice icercari de schimbare a Consiliului de administratie al BNR, i anii 1994 – 1996, din perioada guvernarii PDSR. Cei care isi amintesc de acele episoade vorbesc despre sentimentul de teama al lui Isarescu: teama ca va fi schimbat din functie, teama ca va fi „legat”. A scapat si de una si de alta, pentru ca a stiut sa-si puna i valoare atuurile. Iar unul dintre ele era relatia speciala cu organismele internationale – Fondul Monetar International si Banca Mondiala. Isarescu a stiut sa-si conserve relatiile cu strainatatea. Nici nu era greu, cita vreme trecea drept un negociator docil, dupa cum afirma surse apropiate de el. Se spune, astazi, ca si ambasadori ai tarilor occidentale au facut lobby pe linga presedintele de atunci, Ion Iliescu, pentru a stopa icercarea de ilaturare a lui Isarescu. Fireste, toate acestea n-ar fi fost suficiente daca fostul guvernator n-ar fi fost dispus sa faca compromisuri. Unul dintre ele viza chiar politica pe care o conducea direct, din Banca Nationala a Rominiei: controlul masei monetare. L