Republica Moldova se confruntă cu deficit de forță de muncă. Importul de angajați, soluție analizată de Guvern

Republica Moldova se confruntă cu un deficit de peste 300.000 de lucrători, iar Guvernul analizează importul de forță de muncă și mobilizarea resurselor interne pentru susținerea economiei.

Republica Moldova caută soluții pentru criza forței de muncă

Republica Moldova traversează o perioadă de dezechilibru semnificativ pe piața muncii, caracterizată printr-un deficit accentuat de personal în sectoare-cheie ale economiei. Potrivit autorităților din domeniul dezvoltării economice, țara are nevoie de aproximativ 300.000 de lucrători suplimentari pentru a atinge un nivel minim de productivitate comparabil cu standardele Uniunii Europene.

Această situație pune presiune asupra industriilor strategice și determină autoritățile să analizeze soluții structurale, inclusiv politici de migrație controlată a forței de muncă.

„Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300.000 de oameni”, a declarat ministrul moldovean al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.

Sectoarele economice afectate de lipsa de personal

Conform evaluărilor guvernamentale, trei domenii sunt esențiale pentru creșterea economică a Republicii Moldova:

• Industria prelucrătoare și producția
• Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC)
• Agricultura

Aceste sectoare se confruntă cu lipsa atât a lucrătorilor calificați, cât și a celor necalificați, ceea ce limitează capacitatea de extindere și modernizare a economiei.

„Eu, personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forță de muncă. (…) Noi trebuie să o facem, pentru că noi trebuie să ne închipuim economia ca un vehicul. Vehiculul nu poate fi urnat din loc dacă nu are benzină […] iar muncitorii sunt această energie”, a explicat oficialul.

Importul de forță de muncă

Autoritățile discută posibilitatea introducerii unui mecanism reglementat de import al forței de muncă din alte state. Această măsură este văzută ca o soluție pentru acoperirea deficitului imediat de personal.

Modelul propus nu vizează migrația necontrolată, ci un sistem strict reglementat, bazat pe:

• contracte pe perioadă determinată
• ocuparea unor sectoare economice specifice
• control instituțional riguros

„Securitatea este în capul mesei, pentru că vorbim despre securitatea cetățenilor noștri. Noi privim importul forței de muncă din perspectiva necesităților de a proteja societatea noastră, statul nostru și cetățenii noștri”, a spus Osmochescu.

Accentul este pus pe echilibru între necesitățile economice și securitatea națională.

Oficialii subliniază că orice formă de import al forței de muncă trebuie să respecte standarde stricte de securitate și control. Scopul principal este protejarea cetățenilor și evitarea riscurilor asociate migrației necontrolate.

Astfel, procesul este conceput ca o soluție economică temporară, adaptată nevoilor pieței muncii, și nu ca o deschidere permanentă a frontierelor pentru imigrație.

Mobilizarea resurselor interne: populația inactivă, o rezervă importantă

Pe lângă atragerea de forță de muncă din exterior, autoritățile iau în calcul și activarea resurselor interne neutilizate. O atenție specială este acordată populației inactive, care ar putea fi integrată în câmpul muncii prin politici de stimulare și formare profesională.

„Nu vorbim despre o migrație ilegală. Nu vorbim de o migrație pe un termen nelimitat al persoanelor. Vorbim despre importul de forță de muncă ca o migrație reglementată, pe un anumit timp, pe anumite segmente”, a explicat oficialul.

Această abordare duală — internă și externă — este considerată esențială pentru stabilizarea pieței muncii.

Deficitul de forță de muncă din Republica Moldova devine o provocare majoră pentru dezvoltarea economică. Soluțiile analizate includ atât mobilizarea resurselor interne, cât și implementarea unui sistem reglementat de import al lucrătorilor străini.

Succesul acestor măsuri va depinde de capacitatea autorităților de a echilibra creșterea economică, securitatea națională și sustenabilitatea pieței muncii pe termen lung.

„Mai avem și populația inactivă din Republica Moldova care urmează să o urnim de un loc și să o implicăm în câmpul muncii”, a adăugat ministrul.