Remes a dat si un exemplu concret: activitatea de taximetrie. Cu alte cuvinte, daca o firma vrea sa importe masini pentru a le folosi ca taxiuri, beneficiaza de scutire de taxe vamale.

Legislatia romana permite acest lucru. La adoptarea Legii bugetului a fost reintrodus in circulatie un articol de lege (art. 22 din Legea nr. 133/1999) care spune ca „sunt scutite de la plata taxelor vamale masinile, utilajele (…) care se importa in vederea dezvoltarii activitatilor proprii de productie si servicii”.
Ocupandu-se cu transportul, micul om de afaceri din Sibiu a considerat ca se incadreaza in respectivul paragraf de lege. A facut toate demersurile pentru a aduce in tara vehicule care sa-l ajute sa-si dezvolte capacitatea de transport. Dar, surpriza!

In buna traditie romaneasca, Vama nici n-a vrut sa auda de scutiri de taxe vamale. Motivul? O nepotrivire de cuvinte. Felul in care sunt definite autovehiculele de catre vama nu se potriveste cu formularea din lege. Directia Generala a Vamilor recunoaste, in scris, ca facilitatile prevazute in Legea nr. 133 se aplica, dar motiveaza ca, in tariful vamal de import, autovehiculele reprezinta o categorie separata fata de cea a autovehiculelor si vehiculelor. Fara precizari scrise din partea Ministerului Finantelor, Directia Vamilor nu indrazneste sa pasuiasca pe nimeni.

Intrebarea logica este cum de si-a permis ditamai ministrul sa faca o declaratie, stiind ca nu are nici o acoperire. Cum de isi permit subordonatii ministrului Remes sa confirme, verbal, scutirea, dar sa refuze sa semneze orice fel de act care sa faca aplicabile respectivele facilitati?
Ce l-a determinat pe Decebal Traian Remes sa afirme raspicat ca, atata timp cat este vorba de dezvoltarea activitatii, masinile sunt scutite de taxe? Greu de spus. Poate titularul portofoliului de la Finante a gasit momentul oportun pentru a face putina campanie electorala. Cum promisiunile sunt facute pentru a nu fi respectate, o multime de oameni de afaceri batatoresc acum cararea intre Vama si Ministerul Finantelor pentru lamuriri, aprobari, o confirmare, ceva concret. Stau cu masinile in vama si se uita la ele. Au cheltuit timp si bani, au acte in regula. Sunt, cum s-ar spune, in limitele legii. Degeaba. Oficialitatile din Romania se pricep la dat din gura, dar cand vine vorba sa-si asume si raspunderea pentru declaratii, uita sa mai semneze.

Cazul nu este singular. Un exemplu la fel de recent este cel legat de extinderea facilitatilor pentru toate firmele romanesti. Timp de doua saptamani, aflat sub presiunea organizatiilor oamenilor de afaceri, Guvernul a tot pritocit un proiect care sa permita tuturor, nu numai firmelor mici, sa importe echipamente si tehnologie cu scutire de taxe. Promisiune in vant, pentru ca un astfel de document ar fi stricat relatiile cu Fondul Monetar International, care a spus raspicat ca nu ne putem permite facilitati.

Toate guvernele si parlamentarii au fost artisti in a strecura prevederi care, pe de o parte, sa ascunda realitatea de ochii organismelor internationale si, pe de alta parte, sa deschida portite doar pentru un numar mic de beneficiari. Scutirea din Legea bugetului nu este explicita. Ea a fost introdusa ca o abrogare a unei abrogari. Doar cei initiati au putut intelege despre ce este vorba.
Pentru un astfel de comportament nesincer si clientelar, mediul de afaceri din Romania este vazut ca ostil si lipsit de atractivitate.