„Regele” birourilor din România îl blochează pe oligarhul rus Boris Mints
Grupul austriac Immofinanz, cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România, încearcă să reducă pragul pentru oferta publică de preluare obligatorie la 15% din acţiunile sale, strategie care ar putea forţa mâna rivalilor precum CA Immo care încearcă să-şi constituie treptat o participaţie în cadrul companiei, relatează Reuters.
Oferta publică de preluare reprezintă un mijloc de protecţie al acţionarilor minoritari ai unei societăţi comerciale tranzacţionate pe o piaţă reglementată. CA Immo şi partenerul său, oligarhul rus Boris Mints (foto), încearcă să-şi constituie un pachet minoritar în Immofinanz, dar dau de înţeles că vor o participaţie mai mare, spunând că, pe termen lung, o fuziune cu competitorul lor ar putea fi realizabilă.
Încercarea Immofinanz de a reduce pragul, de la nivelul actual de 30% din acţiuni, este cea mai recentă mişcare în bătălia pentru crearea şi controlul unui gigant imobiliar în Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, format din cele două grupuri austriece care operează în Germania, Austria şi Europa de Est.
CA Immo şi partenerul său rus, care controlează deja în jur de 3% din Immofinanz, au făcut o ofertă de achiziţie a încă unui pachet de 13,5%. Oferta expiră în 15 aprilie, dar cei doi parteneri au declarat că s-ar putea să cumpere mai multe acţiuni ulterior.
Acţionarii Immofinanz vor decide cu privire la reducerea pragului la adunarea din 17 aprilie. Dacă propunerea va fi adoptată nu va afecta oferta CA Immo de a cumpăra pachetul de 13,5%, dar orice altă achiziţie de acţiuni va impune o ofertă publică de preluare obligatorie.
Istoricul bătăliei
În octombrie anul trecut, milionarul rus Boris Mints a intrat, prin intermediul companiei sale O1 Group, în acţionariatul CA Immo după ce a achiziţionat un pachet de acţiuni de la UniCredit Bank Austria pentru 295 mil. euro. De acţiunile băncii a fost interesat atunci şi Immofinanz. Tranzacţia a transformat grupul O1 în acţionar cu 16,35% din CA Immo. Într-o tranzacţie ulterioară, încheiată luna trecută, Boris Mints a mai cumpărat 9,65% din acţiunile companiei, în urma unei tranzacţii de circa 180 mil. euro. Astfel, oligarhul rus a devenit principalul acţionar al CA Immo, cu o participaţie de 26%, în urma unor investiţii cumulate de 475,2 mil. euro.
Recent, O1 Group şi CA Immo au prezentat acţionarilor Immofinanz o ofertă de preluare a 13,5% din acţiunile companiei pentru 423 mil. euro, însă austriecii au respins oferta ca fiind la un preţ prea mic.
Immofinanz s-a prezentat ulterior cu o contraofertă de preluare a unei cote principale de 29% din concurentul său CA Immo, pentru suma de 530 mil. euro.
Impactul pe plan local al unei fuziuni între cei doi investitori este uriaş, de vreme ce companiile sunt cei mai mari proprietari străini de spaţii de birouri din ţară.
Immofinanz deţine în România 82 de proprietăţi (15 investiţii finalizate, 12 în curs de dezvoltare şi 55 de proiecte în analiză) cu o valoare de 957,5 milioane de euro (658,4 milioane de euro – investiţiile finalizate, 41,3 milioane de euro – proiectele în curs de dezvoltare şi 257,3 milioane de euro – proiectele în analiză). Portofoliul de investiţii finalizate include opt clădiri de birouri (14,5% din totalul portofoliului de birouri), patru proprietăţi în zona de retail (10,8% din întregul portofoliu de retail) şi trei active logistice (3,9% din întregul portofoliu de logistică). Valoarea justă estimată după finalizarea proiectelor în curs de dezvoltare ale grupului în România totalizează 82,8 milioane de euro.
De cealaltă parte, portofoliul CA Immo cuprinde clădiri de birouri cu o suprafaţă de 106.000 mp.
În Bucureşti sunt 88 de clădiri de birouri moderne care dispun de o suprafaţă închiriabilă de 216 hectare, potrivit consultanţilor JLL. Cei doi giganţi austrieci deţin circa 15% din această suprafaţă. În fiecare an, proprietarii acestor imobile încasează din chirie peste 24 mil. euro.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





