Această reformă are în vedere și revizuirea modului de calcul pentru pensii. Se propune ca pensia să nu depășească 70% din ultimul salariu net, raportat la un procent de 55% din venitul brut obținut în ultimii cinci ani, dar fără a depăși acel plafon net. Pachetul legislativ ar urma să fie finalizat în cursul săptămânii viitoare.
Guvernul schimbă regulile pentru pensii speciale
Fostul ministru al Justiției și fost judecător CCR, Tudorel Toader, a comentat inițiativa respectivă. Potrivit acestuia, nu este vorba despre o eliminare a pensiilor speciale, ci despre o reconsiderare a cuantumului pensiei și a vârstei de pensionare. A explicat că o lege poate fi declarată neconstituțională fie din perspectiva conținutului, fie din cea a procedurii legislative.
Toader a arătat că, în cazul acestei reforme, vârsta de pensionare nu contravine Constituției, deoarece documentul fundamental nu impune o vârstă fixă pentru pensionarea magistraților. În trecut, Curtea Constituțională nu a contestat niciodată stabilirea unei anumite vârste sau vechimi în activitate, acestea fiind decizii asumate de legiuitor.
„Eu pot să vă spun așa. În realitate nu e vorba de o eliminare a pensiilor speciale, ci de o reconsiderare a cuantumului acestora. Cuantumul valorii și cuantumul vârstei de pensionare. O lege ca orice lege poate să fie neconstituțională din două perspective, fie pe conținutul reglementării în norma de reglementare, fie pe procedura de legiferare de adoptare a respectivei legi. Dacă privim din prima perspectivă, da, eu cred că proiectul de lege care se propune deocamdată în dezbatere publică și ulterior să fie adoptate întrunește exigențele constituției. De ce? Pentru că vârsta de pensionare nu este o problemă de constituție. Nu scrie nicăieri în constituție că magistrații trebuie să iasă la pensie la vârsta de x ani. Niciodată deciziile anterioare ale curții nu au adoptat problema vechimii sau vârstei de pensionare, așa a vrut legiuitorul atunci”, a declarat Tudorel Toader la România TV.
Actuala propunere urmărește ca magistrații să se pensioneze mai târziu
El a subliniat că actuala propunere urmărește ca magistrații să se pensioneze mai târziu, la 65 de ani, ceea ce este considerat o măsură rezonabilă. În privința cuantumului pensiei, a reamintit că instanțele constituționale au analizat întotdeauna apropierea acesteia de venitul din activitate, în contextul interdicțiilor legale care limitează activitatea profesională și economică a magistraților în timpul carierei.
De asemenea, fostul judecător a atras atenția asupra cazurilor în care s-au înregistrat venituri majorate artificial, prin adăugarea unor sporuri care au influențat valoarea pensiei. Chiar și în noua formulă, pensia va rămâne apropiată de nivelul ultimului salariu net, însă va fi limitată la un prag inferior celui practicat anterior, de 80%.
„Astăzi, legiuitorul reconsideră vârsta de pensionare și spune să nu se mai pensioneze magistrații debilei maturități chiar și de viață, să se pensioneze mai târziu la 65 de ani, ceea ce cred că este în regulă. Ce a discutat CCR – cuantumul pensiei. Pensia trebuie să fie cât mai aproape de salariu pe care evident îl primea în activitate, pentru că judecătorul, procurorul, magistrații în general pe timpul activității au multe interdicții care, vrând-nevrând, le afectează și viața de după pensionare și, în felul acesta, pensia să fie cât mai aproape de ultimul salariu.
Este nefirească posibilitatea pe care unii au cerut-o artificial de a se înregistra cu câștiguri mai mari, să le calculeze la pensie și să ajungă la pensii mult mai mari decât ultimul salariu. Unii pensionari, unii care, artificial, și-au adăugat multe sporuri care au intrat în calculul pensiei. Și mai e o problemă – cuantumul acesta de 70 în loc de 80%. Chiar și așa, cuantumul pensiei va tinde să se mențină spre nivelul ultimului salariu net”, a completat fostul ministru.
Amintim că reacția fostului judecător a venit după ce Ilie Bolojan a propus creșterea vârstei de pensionare în sistemul de justiție.
„În primul rând, legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în sistemul de justiție vârsta de pensionare standard, de 65 de ani. Față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem vechimea pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. (…) Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate, dar și de formulele din legislația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez, deci nu brut. O valoare care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a spus Ilie Bolojan.
