Reformă profundă a pensiilor. Vârsta de pensionare, majorată. Guvernul modifică și formula de calcul a pensiei

Guvernul României declanșează o reformă profundă a pensiilor speciale, vizând în special magistrații, în încercarea de a reduce inechitățile sociale și de a alinia sistemul la standardele europene. Premierul Ilie Bolojan anunță schimbări majore care ar putea închide una dintre cele mai privilegiate „portițe” din sistemul public de pensii.

România încearcă să reformeze un sistem privilegiat

Guvernul României lansează un plan ambițios de reformare a sistemului de pensii speciale, cu accent pe pensiile magistraților – una dintre cele mai controversate categorii din arhitectura socială a țării. Premierul Ilie Bolojan a prezentat noul pachet de măsuri ca parte a unei inițiative menite să aducă echitate și sustenabilitate într-un sistem îndelung criticat pentru lipsa sa de transparență și pentru privilegiile disproporționate.

În forma sa actuală, sistemul de pensionare al magistraților oferă avantaje greu de ignorat: pensii care pot depăși salariul avut în activitate, posibilitatea de retragere la vârste chiar sub 50 de ani și lipsa unei legături directe între contribuțiile plătite și beneficiile primite. Această realitate a alimentat frustrări în rândul populației și a atras atenția instituțiilor europene, care cer reforme coerente și conforme cu principiile contributivității.

Noul model este mai apropiat de normalitate

Printre principalele modificări anunțate de guvern se numără:

• Majorarea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, aducând astfel magistrații în linie cu restul categoriilor profesionale.

• Modificarea formulei de calcul a pensiei, care va ține cont de media veniturilor din ultimii cinci ani, nu doar de ultima lună de activitate – o practică frecvent utilizată pentru „umflarea” pensiei.

• Introducerea unui plafon maxim care va împiedica ca pensia să depășească salariul net avut în perioada activă.

• Impozitarea progresivă a pensiilor speciale, în funcție de valoare.

• Limitarea cumulului între pensie și alte venituri de la stat, în special pentru cei care se reangajează în instituții publice după pensionare.

Diferențele între pensia unui magistrat și cea a unui angajat obișnuit sunt uriașe.

În timp ce un salariat mediu iese la pensie la 65 de ani cu aproximativ 2.500 lei lunar, un magistrat se poate pensiona chiar și la 48 de ani cu o pensie care depășește 20.000 lei. Acest raport de opt la unu a devenit un simbol al dezechilibrului sistemic.

Pensiile magistraților din Europa

În țări precum Germania, Italia sau Franța, magistrații beneficiază de unele condiții speciale, dar fără a depăși principiile de bază ale sistemelor contributive. Vârsta de pensionare este ridicată, iar pensiile, deși decente, sunt corelate cu contribuțiile și salariile din carieră. România rămâne o excepție, iar reformele propuse acum par să urmărească tocmai eliminarea acestui decalaj față de normele europene.

Presiunile financiare, angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și reacția negativă a opiniei publice au forțat guvernul să acționeze. Reformarea pensiilor speciale nu este doar o problemă de echitate, ci și una de sustenabilitate bugetară.

Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament în toamna acestui an. Reacțiile din sistemul judiciar nu au întârziat – unii magistrați amenință cu retragerea anticipată, în timp ce alții invocă riscul de politizare a justiției prin instabilitatea funcției.