Dezbateri aprinse pe tema pensiilor magistraților
Pensiile speciale ale magistraților continuă să stârnească controverse în spațiul public românesc, în condițiile în care acestea depășesc de peste nouă ori media națională a pensiilor.
Dincolo de cifrele impresionante, fostul ministru al Justiției Valeriu Stoica consideră că este esențial să privim cu atenție rolul puterii judecătorești în democrație, iar discuția nu trebuie limitată strict la această categorie profesională.
Într-un interviu recent, Stoica a atras atenția că pensiile de serviciu, așa-numitele „pensii speciale”, nu sunt apanajul exclusiv al magistraților și că ponderea acestora în totalul cheltuielilor bugetare este una relativ redusă.
El a menționat că, de exemplu, pensiile militare reprezintă o pondere mai mare, iar analiza ar trebui făcută în ansamblu, ținând cont de specificul fiecărei profesii care beneficiază de astfel de drepturi.
„Problema pensiilor de serviciu nu se reduce la magistrați. Din totalul efortului bugetar pe care îl face statul român reprezintă puține procente. Militarii de exemplu reprezintă un procent mai mare. Această problemă trebuie privită în ansamblul ei.
Pensiile de serviciu nu sunt doar la magistrați. În totalul pensiilor de serviciu, cele ale magistraților reprezintă doar 4-5%. În ansamblu trebuie privit dacă aceste categorii profesionale justifică un asemenea tratament. Trebuie ținut cont de specificul activității, iar aici este vorba despre puterea judecătorească, necesară democrației.
Vedem ce se întâmplă în țări autoritare, fără putere judecătorească. Vrem ca România să devină un stat precum China sau Rusia?!”, explică Valeriu Stoica.
Este nevoie de reforma pensiilor speciale
Cât despre faptul că pensiile magistraților depășesc cu mult pensia medie a românilor, fostul ministru a recunoscut necesitatea unor ajustări și a confirmat că acestea sunt prevăzute în programul guvernamental recent anunțat.
„Fără doar și poate și tocmai de asta trebuie făcute corecțiile necesare. Iar aceste corecții sunt prevăzute în programul Guvernului. Vă spun că de modul în care se rezolvă această problemă pentru magistrați depinde rezolvarea pensiilor de serviciu în ansamblu”.
„Sunt probleme care nemulțumesc magistrații, diferite sedii care nu sunt deloc propice pentru desfășurarea activității, diferite aspecte. Pe de altă parte sunt și nemulțumirile cetățenilor. Și, iată de ce, dacă nu există o comunicare între societate și corpul magistraților, aceste problemele rămân nerezolvate și fiecare crede că este neîndreptățit de celălalt”, mai spune Stoica.
Datele oficiale indică că în sistemul pensiilor speciale există peste 11.600 de beneficiari, dintre care mai mult de jumătate sunt magistrați. Pensia medie brută în această categorie atinge circa 25.200 lei (peste 5.000 de euro), o sumă care contrastează puternic cu media națională de aproximativ 2.800 lei.
Cum a evoluat cadrul legal al pensiilor speciale?
Originea acestor drepturi speciale datează încă din 1997, când Valeriu Stoica a inițiat legea care a introdus pensiile de serviciu pentru magistrați. Ulterior, în 2004, legislația a fost modificată pentru a include baza de calcul în salariul brut, cu toate sporurile, iar în 2005 au fost introduse prevederi privind pensionarea anticipată după 25 de ani de vechime, fără limită de vârstă. Astfel, pensiile magistraților pot ajunge să depășească cu mult veniturile lor din activitate.
Pe de altă parte, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a exprimat recent nemulțumirea față de reformele propuse de premierul Ilie Bolojan, care vizează creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la 70% din salariul net, în loc de 80% din brut, cum este acum. Costache consideră că o pensie în jurul a 11.000 de lei este insuficientă și că asigurarea independenței justiției este direct legată de nivelul remunerației.
Măsurile propuse de Guvernul Bolojan
Propunerile guvernamentale includ:
-
Creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, cu vechimea minimă majorată de la 25 la 35 de ani;
-
Limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din salariul brut.
Aceste modificări vin într-un context în care pensia medie din sistemul judiciar este în jur de 25.000 lei net lunar, adică aproximativ 5.000 de euro.
