România nu mai are bani. Avertismentul unui celebru economist: Statul reușește cu greu să plătească pensiile și salariile

După doar șase luni, România se confruntă cu un deficit bugetar care depășește 70 de miliarde de lei, un nivel ce amplifică tensiunile din sistemul public și pune presiune fără precedent pe guvernanți. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că statul funcționează deja pe datorie, reușind cu greu să acopere pensiile și salariile, în timp ce economia încetinește, iar majorarea veniturilor bugetare provine mai degrabă din eliminarea unor facilități fiscale decât dintr-o creștere reală. Reformele promise, digitalizarea ANAF și disciplina fiscală a companiilor de stat devin esențiale, în contextul în care agențiile de rating reclamă urgența unor măsuri ferme pentru însănătoșirea finanțelor publice.

Deficitul explodează: România, în pragul unei crize bugetare fără precedent

România traversează una dintre cele mai delicate perioade financiare din ultimul deceniu, cu un deficit bugetar care, după primele șase luni ale anului, a depășit pragul de 70 de miliarde de lei, potrivit unei analize realizate de consultantul economic Adrian Negrescu. Suma marchează o „gaură” mai adâncă decât cea din 2024, an în care deficitul bugetar a atins un nivel record, apropiindu-se de 9,3% din PIB.

„Practic, în acest moment nu sunt bani. Statul reușește cu greu să plătească pensiile și salariile, fiind forțat să se împrumute cu 25 de miliarde de euro de la începutul anului”, a avertizat Negrescu. Situația e cu atât mai alarmantă cu cât majorarea ușoară a veniturilor bugetare vine, de fapt, din eliminarea facilităților fiscale pentru industrii-cheie precum HoReCa, agricultură și construcții – nu dintr-o creștere sănătoasă a economiei.

Economia încetinește, previziunile bugetare rămân pe hârtie

Economia încetinește vizibil, iar perspectivele de redresare se subțiază. Încasările din taxe și impozite sunt abia peste nivelul de anul trecut, iar previziunile privind veniturile statului s-au dovedit a fi simple „idei pe hârtie”, susține Negrescu. „Suntem cu spatele la zid din punct de vedere financiar”, spune acesta, subliniind avertismentele venite din partea agențiilor internaționale de rating, precum S&P, Moody’s și Fitch, care au cerut insistent implementarea unui nou pachet de măsuri fiscale.

Acest al doilea pachet ar putea fi decis la începutul lunii septembrie, odată cu revenirea Parlamentului, însă Negrescu atrage atenția că orice decizie – mai ales cea privind reducerea salariilor bugetarilor – trebuie luată cu maximă responsabilitate, pentru a evita contestarea în instanță și riscul pierderii proceselor.

Digitalizarea ANAF și presiunea pe marile companii

Totuși, există și semne de reformă: ANAF a început să implementeze un model digitalizat de monitorizare a rețelelor de tip „carusel”, prin care anterior se pierduseră sume uriașe destinate bugetului de stat. Dacă s-ar fi recuperat măcar 9 miliarde de lei din aceste rețele, statul nu ar fi fost forțat să crească taxele, susține Negrescu. În plus, o serie de șefi de direcții din ANAF au fost demişi recent, în cadrul unui proces de restructurare inițiat de ministrul Nazare.

Un alt aspect crucial: companiile de stat trebuie să își achite la timp taxele și contribuțiile, la fel ca orice firmă privată. Pe fondul crizei, consumatorii au devenit mult mai prudenți, reducând consumul și alegând cu grijă fiecare cheltuială. Comerțul și producătorii au menținut prețurile sub control, temându-se de declanșarea unei crize sociale pe fondul scăderii puterii de cumpărare.

„Este o criză economică în care ne-am adus singuri”, punctează Negrescu.

România a ajuns să cheltuie peste posibilități, nu din cauza mediului privat, ci din cauza presiunii uriașe puse pe bugetul de stat, în special prin majorarea salariilor și pensiilor fără acoperire reală. „Dacă nu ai bani, te concentrezi pe lucrurile esențiale”, subliniază analistul, atrăgând atenția că orice creștere artificială a cheltuielilor publice va avea costuri mari, vizibile mai devreme sau mai târziu.