Măsura ar avea ca scop corectarea unei discrepanțe salariale existente între plata pentru norma întreagă și plata pentru orele suplimentare.

Potrivit documentului programatic prezentat de Bolojan, în prezent o oră de predare plătită separat (plata cu ora) poate fi mai bine remunerată decât o oră inclusă în norma didactică. Pentru a înlătura această inechitate, guvernul propune ca tariful pentru plata cu ora să fie raportat la întregul timp legal de muncă.

O nouă viziune asupra normei didactice și salarizării

Planul de guvernare include, pe lângă această modificare esențială privind plata cu ora a profesorilor, și alte măsuri legate de norma didactică. Se dorește creșterea numărului de ore de activitate didactică în învățământul preuniversitar, cel puțin până la nivelul mediei europene. O analiză a Ministerului Educației va stabili diferențierea aplicării în funcție de mediul de lucru, ciclul de învățământ și fragmentarea normei între mai multe unități de învățământ.

Se propune o creștere a limitei legale a normei didactice

În ceea ce privește învățământul superior, se propune o creștere a limitei legale a normei didactice, de la 16 la 18 ore convenționale. Măsura ar avea rolul de a eficientiza activitatea universitară și de a sprijini încadrarea universităților în bugetele alocate.

Totodată, vor fi analizate degrevările de normă – orele reduse din norma didactică pentru diverse atribuții administrative sau extrașcolare – pentru a se asigura că sunt acordate din timpul non-didactic și că nu afectează echitatea între cadrele didactice. Va fi evaluat și numărul efectiv de ore lucrate de profesori, comparativ cu norma prevăzută legal.

Cum se calculează în prezent plata cu ora

Conform normelor metodologice în vigoare, aprobate în 2018, plata cu ora se calculează prin raportarea salariului de bază (în funcție de grad, vechime și eventuale sporuri) la norma didactică de predare. Aceasta este, de regulă, de 18 ore pe săptămână pentru profesori. Astfel, salariul de bază se împarte la 72 pentru a rezulta tariful orar brut.

De exemplu, pentru un profesor cu gradul II și vechime între 20-25 de ani, salariul de bază brut este de 5.854 lei. Împărțit la 72, tariful orar brut este de aproximativ 81,30 lei. Însă, salariul net reprezintă doar aproximativ 58% din cel brut, adică circa 47,15 lei net pe oră, la care se pot adăuga unele sporuri pentru învățământ special, zone izolate sau predare simultană.

Această formulă este aplicată diferențiat în funcție de nivelul de învățământ și tipul de post: 1/72 pentru 18 ore, 1/64 pentru învățământul special (16 ore), 1/96 pentru antrenori și profesori de instruire practică (24 ore) și 1/80 sau 1/100 pentru educatori și învățători.

Noua propunere ar schimba acest mod de calcul, raportând tariful la 40 de ore pe săptămână, ceea ce va duce, implicit, la scăderea valorii orare a plății suplimentare pentru activități didactice.

Impactul social și politic al măsurii: profesori afectați, reforme amânate

Această reformă vine într-un context tensionat pentru sistemul de educație. După greva istorică din mai-iunie 2023, profesorilor li s-au promis creșteri salariale semnificative printr-o nouă lege a salarizării. Deși o ordonanță de urgență emisă la sfârșitul anului 2023 a adus unele majorări, acestea sunt parțiale și, în 2025, salariile sunt anunțate ca fiind înghețate.

Pe 1 iunie 2024, a intrat în vigoare o actualizare salarială conform OUG nr. 128/2023, dar aceasta nu acoperă întreaga diferență promisă. Astfel, reforma propusă de Ilie Bolojan, care implică o reducere a veniturilor obținute din plata cu ora, riscă să tensioneze suplimentar relația dintre Guvern și corpul profesoral, mai ales în lipsa altor compensații clare.

Deși scopul declarat este echitatea și eficientizarea bugetului educațional, sindicatele din învățământ ar putea contesta măsura ca fiind o diminuare mascată a salariilor reale. În același timp, creșterea numărului de ore de activitate didactică, mai ales în contextul unei lipse acute de personal didactic în multe zone, ar putea pune o presiune suplimentară asupra profesorilor existenți.

Rămâne de văzut cum va fi primită această propunere în sistemul de învățământ și dacă noul guvern va implementa măsurile gradual, însoțindu-le de o reformă salarială mai amplă și de investiții structurale în educație.