Reformă dură în administrație. Guvernul limitează cumulul pensiei cu salariul și blochează mobilitatea angajaților în 2026 (DOCUMENT)

Guvernul a finalizat un amplu pachet legislativ care modifică simultan regulile de mobilitate în administrația publică și regimul cumulului pensiei cu salariul la stat, vizând reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea gestionării resurselor umane. Noile măsuri includ blocarea detașărilor și transferurilor până în 2026, schimbări majore în recrutarea funcționarilor și penalizarea pensiilor de serviciu pentru cei care rămân activi în instituțiile publice, cu excepții în domeniile deficitare.

Guvernul finalizează cel mai amplu pachet de reforme administrative din ultimii ani: blocarea mobilității în sistem, reguli noi pentru cariera funcționarilor și limitarea cumulului pensiei cu salariul la stat

Guvernul a definitivat un nou pachet legislativ de proporții, menit să schimbe simultan regulile de mobilitate din administrația publică și regimul cumulului pensiei cu salariul în instituțiile finanțate din fonduri publice.

Proiectul de lege, construit ca intervenție masivă în Codul administrativ, Codul muncii și Legea-cadru 153/2017, combină reforme structurale și măsuri temporare valabile până la 31 decembrie 2026. Executivul mizează pe blocarea detașărilor și transferurilor, precum și pe descurajarea revenirii în sistem a pensionarilor cu pensii speciale, considerând aceste măsuri esențiale pentru reducerea cheltuielilor de personal cuprinse în strategia de consolidare bugetară.

În centrul reformei se află o restructurare amplă a instrumentelor de gestiune a resurselor umane din administrație, de la modul în care sunt organizate concursurile și examenele de carieră, până la regulile de relocare a funcționarilor aflați în preaviz.

Textul propus redefinește rolul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), schimbă compoziția comisiilor de concurs, consolidează poziția instituției prefectului și reintroduce exigențe suplimentare pentru transferuri. În paralel, articolele tranzitorii suspendă mobilitatea între instituții pentru funcționarii publici și pentru personalul contractual, exceptând doar câteva domenii strategice.

Mobilitatea în administrație, practic înghețată până la 31 decembrie 2026

Din perspectivă administrativă, unul dintre cele mai sensibile capitole ale proiectului îl reprezintă blocarea temporară a mobilității între instituții. Măsura se aplică la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii și rămâne valabilă până la finalul anului 2026.

În această perioadă, sunt suspendate articolele din Codul administrativ care reglementează detașarea și transferul funcționarilor publici, precum și prevederile similare din Codul muncii pentru personalul contractual. Totodată, Legea-cadru 153/2017 nu va mai permite transferul personalului între instituții, transformând ceea ce era o practică frecventă într-o excepție.

Guvernul introduce și obligații imediate pentru conducătorii tuturor instituțiilor publice. În cel mult zece zile de la intrarea în vigoare a legii, aceștia trebuie să dispună încetarea tuturor detașărilor aflate în derulare, atât ale funcționarilor publici, cât și ale contractaților.

Instituțiile gazdă vor avea obligația să decidă rapid dacă doresc să îi păstreze pe cei aflați în detașare, iar dacă răspunsul este afirmativ vor trebui să declanșeze proceduri de transfer în interesul serviciului în maximum 30 de zile, cu respectarea excepțiilor permise de proiect. În lipsa acestor proceduri, raporturile de muncă sau de serviciu vor reveni automat la instituția de origine sau vor înceta.

Există însă și categorii exceptate. Mobilitatea rămâne permisă în domenii considerate esențiale pentru funcționarea statului și respectarea obligațiilor internaționale: detașările pentru activități desfășurate în organisme internaționale, misiunile externe sau necesitățile operaționale ale structurilor din apărare, ordine publică și securitate națională.

Executivul justifică aceste derogări prin necesitatea de a evita blocaje instituționale într-un context global tensionat, în timp ce restul sectorului public este supus unui regim strict de restricționare a mișcărilor de personal.

Reforme în recrutare, concursuri și evoluția în carieră

În paralel cu înghețarea mobilității, Guvernul propune o reconfigurare amplă a proceselor de ocupare a funcțiilor publice. ANFP nu va mai fi un actor obligatoriu în toate concursurile pentru funcții de conducere, implicarea instituției urmând să se facă doar la cerere.

În schimb, instituția prefectului și, acolo unde este cazul, consiliul județean vor căpăta roluri mai puternice în comisiile de concurs și în cele de soluționare a contestațiilor. Pentru funcțiile de execuție, comisiile vor fi formate exclusiv din reprezentanți ai autorității organizatoare, ceea ce mută centrul deciziei de la nivel național la nivel local.

Regulile pentru transferuri devin semnificativ mai stricte. Autoritățile care primesc funcționari trebuie să verifice explicit competențele prevăzute în fișele de post și să elaboreze proceduri interne clare și accesibile publicului.

Anunțurile privind transferurile la cerere trebuie publicate cu cel puțin 30 de zile înainte și trebuie să includă detalii despre condiții, criterii și probe de evaluare. Pentru înalții funcționari publici, legea stabilește explicit că transferul pe alte funcții implică pierderea statutului special, o regulă care urmărește să limiteze folosirea acestui mecanism ca mijloc de rotire politică în funcții de rang înalt.

Proiectul schimbă și modul în care este utilizată perioada de preaviz în cazul reorganizării sau reducerii de posturi. Dacă există funcții vacante compatibile, inclusiv în planurile de recrutare și promovare, acestea trebuie oferite cu prioritate funcționarilor aflați în preaviz.

Atunci când există mai mulți candidați, instituția este obligată să organizeze un examen intern. Pe durata examenului, preavizul se suspendă, iar funcționarii care obțin cele mai bune rezultate sunt numiți în noile funcții. Cei respinși își reiau preavizul până la încetarea raportului de serviciu.

Regimul nou al cumulului pensie–salariu

Cea mai vizibilă parte a proiectului rămâne însă reforma cumulului pensiei cu salariul în sistemul public. Textul prevede că toți pensionarii care lucrează în instituții finanțate din bani publici își pot continua activitatea, cu acordul angajatorului, până la vârsta de 70 de ani.

Diferența esențială apare la pensionarii cu pensii de serviciu sau cu pensii militare: pentru aceștia, cuantumul pensiei va fi redus cu 85% pe durata în care rămân angajați. Plata pensiei în cuantumul integral va fi reluată abia după încetarea activității.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că această reducere vizează exclusiv pensiile „speciale, necontributive” și că pensionarii care primesc pensii bazate integral pe contribuție nu vor fi afectați.

El a afirmat că interdicția cumulului și penalizarea pensiilor de serviciu sunt „elemente de bază ale reducerii cheltuielilor de personal”, într-un context în care Guvernul trebuie să reducă deficitul.

De asemenea, premierul a estimat că cel puțin 15.000 de posturi sunt ocupate în prezent de persoane deja pensionate și reangajate, iar o parte dintre aceste poziții vor fi eliberate prin aplicarea noilor reguli.

Bolojan a ținut să precizeze și că reforma nu va afecta sectoarele unde deficitul de specialiști este critic — educația și sănătatea. El a subliniat că în multe localități, păstrarea cadrelor pensionate reprezintă singura soluție pentru asigurarea continuității serviciilor publice. Afirmațiile sale au venit după ce ministrul Muncii sugerase anterior că interdicția s-ar putea aplica tuturor pensionarilor reangajați, ceea ce a generat reacții și îngrijorări în rândul sindicatelor.

Poți consulta întregul proiect de lege în acest document.