Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, peste 3,1 milioane de locuinţe, reprezentând aproape 36% (35,83%) din numărul total al locuinţelor estimate a fi recenzate, şi mai mult de 7,6 milioane de persoane au fost înregistrate în perioada 20-23 octombrie 2011, în cadrul Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor.
Oficialii INS asigură că toate informaţiile furnizate vor fi tratate în regim de confidenţialitate de către autorităţile recensământului şi de orice persoană care este angajată de autoritatea de recensământ sau face un serviciu pentru aceasta, în scopul realizării recensământului. Amenzile pe care le riscă recenzorii dacă încalcă această confidenţialitate sunt între 2.000 şi 5.000 lei, cu posibilitatea agravantă în cazul în care nerespectarea confidenţialităţii are aspecte penale.
Acest al 12-lea recensământ organizat în ţara noastră aduce mai multe elemente de noutate, mai ales că este primul efectuat după adrarea României la Uniunea Europeană astfel încât se desfăşoară în conformitate cu legislaţia europeană în domeniu.
Unul dintre elementele noi este legat de faptul că sunt colectate date despre starea de sănătate a cetăţenilor şi despre capacitatea de muncă a acestora, prin evaluarea persoanelor cu dizabilităţi.
CNP-ul, rămâne obligatoriu
Cea mai controversată întrebare este cea privind codul numeric personal. După mai multe declaraţii contradictorii, oficialii INS au dat un comunicat prin care au stabilit obligativitatea furnizării acestei informaţii.
Astfel, persoanele sunt obligate să furnizeze recenzorilor datele şi informaţiile din buletinul de identitate, inclusiv codul numeric personal (CNP), iar nerespectarea reglementărilor în vigoare presupune sacţionarea cu amendă cuprinsă între 1.500 lei şi 4.500 lei, potrivit Secretariatului Tehnic Central al Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011.
Coletarea CNP-ului asigură crearea premiselor necesare introducerii/adaptării şi generalizării registrelor statistice în consonanţă cu practica statelor membre ale UE şi consideră o măsură de asigurare a exhaustivităţii datelor înregistrate şi de verificare a calităţii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare.
Potrivit legislaţiei în vigoare, “persoanele sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ”. Nerespectarea acestor atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi. De asemenea, legislaţia prevede că pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, cetăţenii români trebuie să prezinte actul de identitate sau certificatul de naştere în cazul minorilor.
Cetăţenii români trebuie să răspundă la 80 de întrebări ale chestionarelor Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, derulat în perioada 20 – 31 octombrie, la nivel naţional, trei seturi de întrebări fiind obligatorii.