DGAF investighează firme implicate în comerțul cu panouri fotovoltaice, inclusiv cea prezentată în reportajul Recorder
Alexandru Nazare a declarat că documentarul Recorder (vezi aici mai multe detalii) a adus în atenția publică un nou tip de fraudă, iar ANAF investighează această situație încă din 2024.
El a precizat că Direcția Generală Antifraudă Fiscală desfășoară o anchetă care vizează firme implicate în comercializarea de panouri fotovoltaice, inclusiv cazul prezentat în reportajul Recorder.
„O anchetǎ foarte utilǎ. Documentarul Recorder aduce în atenția publică un nou fenomen de fraudă, pe care ANAF îl investighează din 2024
Direcția Generalǎ Antifraudǎ Fiscalǎ (DGAF) are în curs o investigație demaratǎ anul trecut, care vizează firme implicate în comercializarea de panouri fotovoltaice. Printre acestea și cazul evidențiat azi în reportajul Recorder”, a scris acesta pe Facebook.
Cum funcționa schema de fraudă
Ministrul Finanțelor a explicat că schema de fraudă implică importul de panouri fotovoltaice, livrarea acestora în Bulgaria către firme fictive controlate de aceleași persoane, iar apoi reintroducerea bunurilor în România prin alte companii ale acelor administratori.
Oficialul a precizat că tranzacțiile sunt înregistrate printr-un lanț de firme fantomă, care nu declară veniturile reale, iar bilanțurile prezentate sunt false pentru a obține credibilitate și credite de la furnizori.
În final, panourile ajung la cumpărători de bună credință, însă firmele nu raportează veniturile reale, iar sumele obținute sunt retrase ulterior în numerar de administratorii reali. Ministrul a menționat că, potrivit investigației Antifraudei, o singură companie a retras în acest mod peste 800.000 de lei.
„Cum funcționeazǎ schema
Anumite firme importǎ panouri fotovoltaice pe care ulterior le livreazǎ în Bulgaria către firme fictive, create de persoane care instrumenteazǎ întregul circuit de fraudulos.
Apoi, mărfurile sunt reintroduse în România, dar prin alte firme, controlate de aceleași persoane. Mărfurile sunt ulterior vândute printr-un lanț fictiv de tranzacții în care sunt implicate firme fantomă, care sunt administrate în acte de terți, fără însă a declara veniturile.
Mai mult, firmele importatoare depun bilanțuri, în care prezintǎ o situație financiară nereală, nesusținută de tranzacțiile desfǎşurate. Asta pentru a avea credibilitate în fața furnizorilor și a beneficia de credite furnizor pentru a le fi livrate bunurile cu plata ulterioară.
Panourile ajung apoi la cumpărători reali, de bună credință. Dar firmele care le vând nu declarǎ ulterior veniturile reale. Sumele de bani obținute prin vânzările finale la cumpărătorii de bună credință sunt retrase ulterior în numerar de la bancomate de către administratorii reali (țepari, în limbaj popular).
Din investigația Antifraudei reiese că doar o astfel de societate a făcut retrageri cash de peste 800.000 de lei”, a explicat Nazare.
Investigațiile continuă
Investigațiile continuă pentru a identifica și a desființa rețelele care desfășoară astfel de activități frauduloase. Până în prezent, au fost puse sechestre și au fost confiscate bunuri, iar situația actualizată arată:
- Peste 5.500 de panouri confiscate
- Sume de peste 1,3 milioane de lei ridicate
- Prejudiciu estimat la peste 3 milioane de lei
Alexandru Nazare a mai precizat că a solicitat ANAF să prezinte public rezultatele anchetei, pe măsură ce cercetările progresează și toți cei vinovați sunt identificați.
