Razboiul comercial ia locul razboiului din Golf

Intr-un sistem global care nu-si mai gaseste ritmul, ideea ca vreunul dintre actorii majori isi poate relansa propria economie pe seama celorlalti ar fi o mare eroare. Legate politic printr-o vocatie comuna si economic printr-un comert de ordinul sutelor de miliarde de dolari anual, si Europa, si America pot inregistra pierderi imense din actualele tensiuni. Niciuneia dintre cele doua vechi partenere nu ii merge prea bine in ultima vreme, fiecare avand propriile probleme legate de refacerea si r

Intr-un sistem global care nu-si mai gaseste ritmul, ideea ca vreunul dintre actorii majori isi poate relansa propria economie pe seama celorlalti ar fi o mare eroare. Legate politic printr-o vocatie comuna si economic printr-un comert de ordinul sutelor de miliarde de dolari anual, si Europa, si America pot inregistra pierderi imense din actualele tensiuni.
Niciuneia dintre cele doua vechi partenere nu ii merge prea bine in ultima vreme, fiecare avand propriile probleme legate de refacerea si relansarea economiei. Criza relatiilor politice prilejuita de chestiunea irakiana a dereglat pulsul cooperarii bilaterale, reducand sansele atat ale SUA, cat si ale UE de a scoate din impas nu doar propriile economii, ci si economia globala.

Statele Unite tin la subventionarea exporturilor

Frictiunile comerciale dintre europeni si americani nu sunt tocmai o noutate. De regula, politicile agricole ale UE si masurile de protejare a unor sectoare sensibile de catre Washington au fost o continua sursa de litigii si conflicte. Dintre ultimele ciocniri de acest fel face parte micul razboi al bananelor, generat de masurile tarifare aplicate de Bruxelles importurilor de asemenea produse. La fel, conflictul legat de produsele metalurgice, caz in care ostilitatile au fost purtate mai curand in maniera chirurgicala care a facut faima ultimelor operatii militare desfasurate de SUA si NATO. Cu o unica, dar esentiala deosebire: la capatul taios al bisturiului se afla, in mod neasteptat, Washingtonul. Dupa ce, anul trecut, Administratia Statelor Unite impusese taxe vamale temporare la importurile de produse din otel, prietenii europeni au raspuns cu masuri similare, dar selectiv, tintind produsele metalurgice provenind din districte americane unde George W. Bush obtinuse un scor electoral slab.
Istoria actualului razboi vamal dintre SUA si UE dateaza din anul 2000, cand europenii au obtinut, folosind mecanismele Organizatiei Comertului Mondial (OMC), castig de cauza in chestiunea politicilor tarifare ale Washingtonului. Dupa trei ani de dezbateri si deliberari, OMC declara ilegala politica Statelor Unite de a acorda subventii exportatorilor americani, in conditiile in care profiturile acestora beneficiaza deja de o impozitare redusa cu 15% fata de companiile care opereaza in interiorul tarii.
Acordate in virtutea unei legi vechi de 30 de ani, subventiile de care se bucura exportatorii americani totalizeaza anual cinci miliarde de dolari. Prin decizia OMC, adoptata in urma cu doua saptamani, tarile europene sunt autorizate sa aplice Statelor Unite taxe vamale de penalizare in cota de 100% pentru marfuri americane a caror valoare insumeaza patru miliarde de dolari. Represaliile vamale vor fi aplicate, in toata contondenta lor, din prima zi a anului 2004, daca pana la acea data Washingtonul nu-si va schimba politica de subventionare a exporturilor.
„Legumele lui Frankenstein” – indezirabile in U.E.
Majoritatea produselor americane vizate sunt agro-alimentare, inclusiv multdisputatele vegetale modificate genetic si produsele derivate din acestea. Nu mai putin afectate vor fi unele companii din industria americana de inalta tehnologie, intre care Boeing, care beneficiase de reduceri de impozit pe venit in ultimii cinci ani, in suma totala de un miliard de dolari.
La nici o saptamana de la decizia OMC de penalizare a SUA pentru politica de subventionare a exportatorilor, un grup de 13 tari a depus o plangere, la acelasi for mondial, impotriva masurilor adoptate de Uniunea Europeana pentru interzicerea importurilor de produse modificate genetic.
Vegetalele de acest tip se cultiva, in cea mai mare parte a lor, in America de Nord, dar si in alte tari. Lista marilor producatori din aceasta bransa este practic lista tarilor care au reclamat Uniunea Europeana la OMC pentru practici ilegale: SUA, Canada, Egiptul, Argentina, Mexicul, Hondurasul, Africa de Sud etc.
Americanii considera politica UE in materie a fi nu doar o ilegalitate in raport cu acordurile multilaterale girate de OMC, dar si o neprietenoasa masura politica. Mai mult, ar fi neelegant si ipocrit sa denunti drept „mancarea lui Frankenstein” niste produse pentru a caror nocivitate nu exista dovezi stiintifice si cu care, de altfel, s-a hranit timp de decenii si a crescut inclusiv actuala generatie de lideri ai UE.
Fondul problemei il reprezinta, cum lesne este de ghicit, pietele pentru care lupta agricultorii de pe cele doua maluri ale Oceanului, dar nu numai. Fermierii americani sunt amenintati cu pierderi, doar din reducerea exporturilor de porumb, de 300 milioane de dolari anual, daca UE nu va da inapoi in razboiul pentru „legumele lui Frankenstein”.
Comentatorii se tem ca lucrurile au mers deja cam departe si exista riscul de a scapa de sub control. Rational, spun comentatorii, ar fi ca SUA si UE sa cada la pace, fiecare dand curs cererii celeilalte parti: Washingtonul sa opreasca subventionarea exportatorilor, iar Bruxelles-ul sa ridice embargoul asupra produselor modificate genetic.
Daca boicotul aplicat de consumatorii americani vinurilor frantuzesti in primele zile ale razboiului din Irak a fost un gest emotional, punctual si simbolic, relatiile comerciale transoceanice au evoluat in ultima perioada nu numai la nivel de acute, ci si in planul politicilor comerciale oficiale. Mergand pe acest drum, America si Europa risca sa se angajeze intr-un meci in care fiecare luare de pozitii sa devina o lovitura, care trebuie onorata la randu-i cu o contralovitura.

MAJORITATEA SECTOARELOR ECONOMICE SUNT IN DECLIN

Productia de automobile    
Comertul cu bunuri de larg consum    
Industria textila    
Industria de masini si echipamente    
IT&C    
Industria chimica    
Industria metalurgica    
Constructiile    
Transporturile aeriene    
Turismul    
Industria farmaceutica    

LEGENDA
= Perspective de crestere; = Perspective de declin; = Perspective de declin accentuat.

Deteriorarea contextului geopolitic global, tensionarea relatiilor comerciale dintre marile puteri, evolutia imprevizibila a valutelor de referinta, cresterea preturilor
energetice si amenintarea unor noi atacuri teroriste reduc sansele de relansare a economiei mondiale.

COMPANIILE AMERICANE IsI VOR MULTIPLICA AFACERILE IN EUROPA DE EST

Evolutiile din ultima perioada pe relatia transatlantica nu sunt lipsite de urmari asupra grupului de tari est-europene. Cu cat aceste tensiuni vor tinde sa se agraveze si, cu atat mai rau, sa se cronicizeze, cu atat tarile est-europene vor fi mai expuse la eventuale decontari politice si economice, din ambele parti; amenintarile lansate in luna martie de presedintele Chirac au demonstrat ca exista suficienta disponibilitate in acest sens. Dincolo de astfel de gesturi, fie ele deliberate ori emotionale, strategia unor protagonisti ai UE de a transfera problemele interne in planul conflictelor comerciale externe nu face decat sa le diminueze sansele de refacere economica, cu efect direct asupra schimburilor cu tarile est-europene. Dependenta de comertul cu UE, Romania va inregistra, cel mai probabil, in 2003, o scadere a volumului exporturilor pe aceasta relatie, compensata valoric de aprecierea monedei europene. Pe celalalt taler al balantei, importurile vor reduce si mai mult ritmul, ceea ce, dupa cum reiese dintr-o recenta estimare a Departamentului de Comert Exterior, va avea un efect benefic in diminuarea deficitului comercial, cu circa 200 milioane de dolari, in acest an. Pe de alta parte, in contextul crizei relatiilor dintre UE si SUA, Europa de Est tinde sa devina tot mai atractiva pentru companiile americane, care incep sa pretuiasca, mai mult decat inainte, costul relativ redus al fortei de munca, imbunatatirea climatului de afaceri si accesul pe pietele vest-europene. Analistii prognozeaza, pentru urmatorii zece ani, o invazie a afacerilor americane in aceasta parte a continentului, definita geografic „de la Baltica pana in Bulgaria”. Este de asteptat ca investitiile in tarile est-europene sa fie preferate, de acum inainte, unor noi proiecte in Occidentul european, in vreme ce celelalte tinte preferate ale americanilor vor fi China, India si Rusia.