Ratingul României rămâne la limita „junk”. Adrian Negrescu explică: O gură de oxigen pentru România. Evităm temporar colapsul financiar

Analiza publicată recent de economistul Adrian Negrescu evidențiază decizia agenției Standard & Poor’s de a menține ratingul României la nivelul „BBB minus/A-3”, la limita categoriei recomandate investițiilor. Evaluarea a fost reconfirmată în contextul unui climat economic fragil și al tensiunilor internaționale accentuate. Decizia vine într-un moment critic pentru finanțele publice și stabilitatea monetară. Perspectivele rămân însă negative, semnalând riscuri semnificative pe termen mediu.

Adrian Negrescu explică de ce ratingul României este crucial pentru economie

Analiza realizată de Adrian Negrescu pe pagina sa de Facebook, subliniază faptul că ratingul României reprezintă un indicator esențial pentru capacitatea statului de a se finanța de pe piețele internaționale. Menținerea calificativului în categoria „investment grade” evită, cel puțin temporar, intrarea într-o zonă de risc major.

„După Moody’s și Fitch, Standard & Poor’s a reconfirmat aseară ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României la nivelul „BBB minus/A-3”. Această decizie ne menține la limita categoriei „investment grade”, adică fix deasupra zonei „junk”, explică acesta.

În interpretarea economistului, această clasificare este vitală pentru economia românească, întrucât numeroase fonduri internaționale au restricții stricte în a investi în state cu rating sub pragul recomandat. Lipsa accesului la finanțare externă ar împinge România către soluții de urgență.

„Această clasificare este vitală, este ca o gură de oxigen pentru România, deoarece numeroase fonduri internaționale de investiții au interdicția strictă de a achiziționa obligațiuni de la state aflate sub acest prag. Altfel spus, dacă n-ar mai finanța România, am ajunge în brațele FMI. Știm efectele – măsuri de austeritate draconice, criză majoră etc”, arată Adrian Negrescu.

Dincolo de evitarea unui scenariu de criză severă, analiza indică și faptul că perspectiva negativă asociată ratingului reflectă o vulnerabilitate structurală a economiei românești, în contextul unor dezechilibre persistente.

Presiuni majore asupra economiei: deficit, inflație și intervențiile BNR

Evaluarea agenției Standard & Poor’s evidențiază dificultățile majore cu care se confruntă autoritățile în încercarea de a reduce deficitul bugetar într-un context economic complicat. Potrivit analizei lui Adrian Negrescu, mediul extern este afectat suplimentar de crize geopolitice.

„Raportul subliniază o realitate dură pentru Guvernul Bolojan. Tentativele de reducere a deficitului au loc într-un mediu economic extrem de precar, amplificat de criza declanșată de războiul din Orientul Mijlociu”, notează acesta.

Prognozele privind evoluția economică sunt prudente, indicând o stagnare accentuată pe termen scurt și o revenire modestă ulterior.

„Prognozele S&P sunt cel puțin rezervate: o creștere economică aproape inexistentă de 0,25% pentru anul 2026 și o medie de doar 2,5% pentru perioada 2027-2029. Consumul intern slab este susținut momentan doar de infuzia de fonduri europene”, afirmă Adrian Negrescu.

În paralel, presiunile asupra monedei naționale au determinat intervenții semnificative din partea băncii centrale, ceea ce indică o fragilitate crescută a sistemului financiar.

„Banca Națională a României a fost nevoită să cheltuiască un miliard de euro în luna martie pentru a susține cursul monedei naționale în fața turbulențelor globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu”, subliniază economistul.

Potrivit acestuia, o eventuală depreciere accelerată a leului ar fi avut efecte în lanț asupra inflației și costului vieții.

„Dacă BNR nu ar fi intervenit prompt, o depreciere bruscă a leului ar fi aruncat în aer inflația deja ridicată. Această reacție în lanț ar fi anulat orice efort de austeritate al actualului guvern și ar fi crescut dramatic costul vieții pentru populație. Totuși, această stabilitate are un preț uriaș”, explică Adrian Negrescu.

Rezervele valutare și riscurile pe termen lung pentru finanțele statului

În analiza sa, Adrian Negrescu evidențiază că România beneficiază, în prezent, de un nivel consistent al rezervelor valutare, dar avertizează asupra structurii acestora.

„Vestea bună este că România are, în prezent, rezerve valutare evaluate la 67 de miliarde de euro. Acești bani provin în mare parte din fondurile PNRR și din fondurile de coeziune europene, dar și din împrumuturile externe ale Ministerului de Finanțe”, precizează acesta.

Problema majoră semnalată este că aceste resurse nu sunt generate de economia internă, ceea ce creează o dependență periculoasă de finanțarea externă.

„Problema fundamentală este că acești bani nu sunt generați de economia reală a României. Dacă ratingul României ar fi fost retrogradat, accesul la aceste împrumuturi vitale ar fi fost blocat, iar moneda națională ar fi fost lăsată fără apărare”, avertizează economistul.

În același timp, echilibrul economic rămâne extrem de fragil, iar eventualele derapaje fiscale sau tensiuni politice ar putea avea consecințe severe.

„Totuși, echilibrul este extrem de fragil. S&P a avertizat aseară că lipsa unei consolidări fiscale reale și posibilele tensiuni politice ar putea epuiza chiar și aceste rezerve masive”, mai arată Adrian Negrescu.

Perspectivele privind datoria publică și costurile aferente acesteia ridică semne de întrebare asupra sustenabilității financiare.

„S&P avertizează, de exemplu, că datoria publică va depăși 60% din PIB până la finalul anului 2029, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăși bugetul alocat Educației”, subliniază acesta.

În finalul analizei, economistul atrage atenția asupra necesității unor reforme rapide și consistente, în absența cărora riscurile economice ar putea fi amplificate de instabilitatea politică.

„Altfel spus, ar fi bine să apăsăm pedala reformelor și să nu adăugăm la criza economică și o criză politică. Ar fi ca o piatră de moara care ne-ar trage la fund. Oare politicienii înțeleg situația în care ne aflăm?”, concluzionează Adrian Negrescu.