"Strategiile de prevenire trebuie să crească", a declarat psihiatra Eleni Beikari de la organizaţia neguvernamentală Klimaka, care conduce o linie telefonică de urgenţă 24 de ore din 24 legată de sinucideri. "Trebuie sensibilizaţi profesorii, gardienii penitenciarelor, preoţii, poliţia, specialiştii aflaţi în poziţia de a-i identifica pe posibilii sinucigaşi. Aceasta este o problemă care nu mai poate fi ignorată", ţine să sublinieze ea.

Măsurile dureroase de austeritate şi o dramă economică aparent fără sfârşit fac să se audă clopote de moarte în Grecia. Statisticile publicate de Ministerul grec al sănătăţii arată o creştere cu 40% a numărului celor care şi-au luat viaţa între lunile ianuarie şi mai ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010.

Înainte ca criza financiară să înceapă să se facă simţită în urmă cu trei ani, Grecia a avut cea mai scăzută rată de suicid din Europa, de 2,8 la 100.000 de locuitori. Acum aproape că s-a dublat, fiind cel mai mare de pe continent, în pofida stigmatului pe care îl atrage suicidul într-o naţiune în care Biserica ortodoxa refuză să acorde drepturile de înmormântare pentru cei care îşi iau viaţa. Totodată, au crescut şi tentativele de sinucidere.

”Nu este vorba niciodată doar de un singur lucru, ci aproape întotdeauna sunt menţionate datoriile, şomajul, frica de a fi concediaţi, atunci când oamenii telefonează pentru a spune că se gândesc să-şi pună capăt zilelor’, a declarat Beikari. ONG-ul Klimaka primea în jur de 10 apeluri pe zi înainte de criză, dar acum primeşte peste 100 în 24 de ore.
"Cele mai multe apeluri vin de la femei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani şi de la bărbaţi cu vârsta între 40 şi 45 de ani, disperaţi de problemele economice’, a afirmat ea. ‘Potrivit experienţei mele, cei mai serioşi privind intenţiile lor sunt bărbaţii care suferă din cauza demnităţii rănite şi a pierderii mândriei", spune Beikari.

În contextul în care sărăcia s-a adâncit, şomajul a atins un procent fără precedent de 18% (afectând în proporţie de peste 42% grupul de vârstă cuprins între 25 şi 40 de ani), iar criminalitatea a crescut foarte mult într-o ţară care se îndreaptă spre al cincilea an de recesiune. Structura socială a Greciei se uzează de o manieră de neconceput odată. În condiţiile în care numărul persoanelor fără adăpost depăşeşte în prezent 20.000 numai în centrul Atenei, iar reducerile finanţărilor afectează în mod disproporţionat serviciile de asistenţă socială, în timp ce consumul de droguri a crescut, criza economică s-a transformat tot mai mult în una de sănătate mintală, depresiile, nevrozele şi cazurile de auto-vătămare fiind de asemenea galopante, potrivit experţilor. Psihiatrii au raportat o creştere de 30% a cererii pentru serviciile lor pe parcursul anului trecut, cei mai multi pacienţi menţionând anxietatea şi depresia generate de temerile financiare pentru decizia lor de a căuta ajutor.

Liniile telefonice de asistenţă pentru copii au fost invadate în mod similar de apeluri. ‘Criza agravează în mod clar relaţiile de familie’, a declarat psihoterapeuta Katiana Spyrides. ‘Am văzut în special creşteri ale nivelurilor de stres la copiii şi adolescenţii care se confruntă cu probleme noi, cum ar fi faptul că îşi văd părinţii încarceraţi pentru infracţiuni economice, sau care din cauza situaţiei şi-au compromis nevoile emoţionale”, a explicat ea.

Cele mai multe sinucideri, tentative şi reale, au avut loc în regiunea Attica, mai mare, din jurul Atenei, şi pe insula Creta, unde un număr de oameni de afaceri fără antecedente de boli mintale şi-au luat viaţa în ultimele 18 luni.
Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: