Răsturnare de situație privind alegerile parlamentare! Până când pot fi amânate, conform Constituției

Potrivit Constituţiei, organizarea alegerilor parlamentare oricând înainte de 20 martie 2021 reprezintă alegeri la termen, nu reprezintă amânare, și nu reprezintă prelungirea mandatelor actualilor parlamentari, a atras atenția un cunoscut senator.

Organizarea alegerilor parlamentare oricând înainte de 20 martie 2021 reprezintă alegeri la termen, a susținut vineri senatorul Șerban Nicolae, care a cerut imperativ, din partea partidului din care face parte, ca procesul electoral să nu se desfășoare la finele anului în curs, în plină explozie a pandemiei de coronavirus.

”Noi cerem la modul imperativ şi ferm, tuturor factorilor decidenţi, începând cu Klaus Werner Iohannis, continuând cu Ludovic Orban, cu liderii partidelor parlamentare, un consens cu privire la organizarea alegerilor în prima parte a anului 2021.

”Viaţa şi sănătatea oamenilor, pe primul plan”

Potrivit Constituţiei, organizarea alegerilor parlamentare oricând înainte de 20 martie 2021 reprezintă alegeri la termen, nu reprezintă amânare, nu reprezintă prelungirea mandatelor actualilor parlamentari.

Oricând trei luni de la 21 decembrie, data când a început mandatul actualului Parlament – 21 martie.

În aceste condiţii, partidele parlamentare, împreună cu preşedintele României şi cu Guvernul au obligaţia faţă de români să pună pe primul plan viaţa şi sănătatea oamenilor, nu interesele lor de a ajunge în Parlament, astfel încât data alegerilor să fie stabilită la începutul anului 2021, când este posibil ca eforturile făcute în plan ştiinţific şi medical să dea roade şi să avem un vaccin şi eventual un tratament pentru boala COVID -19 care să dea rezultate satisfăcătoare.

Nu cerem niciun fel de amânare, ci suspendarea procesului electoral”, a susținut senatorul Șerban Nicolae.

”Sistemul de sănătate este suprasaturat”

”Eu pot să înţeleg că Orban şi o parte dintre miniştrii care nu sunt parlamentari ar vrea să aibă alegeri mâine dacă se poate sau diseară, numai să se vadă mai repede în Parlament, că foştii primari sau preşedinţii de CJ vor neapărat sa revină în prim plan ca parlamentari, dacă nu i-a vrut electoratul ca primari, vor ei sa revină pe capul oamenilor.

Dar asta nu cu preţul vieţii românilor. Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât sistemul de sănătate din România este suprasaturat.

Medicii, dacă vor să fie în linia întâi, unii dintre ei, să fie în prima linie în spitale, în clinici, la patul bolnavului. Cumva se resimte nevoia de legiferare în combaterea bolilor? Asta era problema prin care soluţionăm criza epidemică la nivel mondial? Să facem legi?”, mai spus senatorul.

”Există o conspiraţie a tăcerii”

”Atunci când partidul ăsta putea foarte multe, opoziţia încerca sa-l schimbe pe preşedintele Camerei Deputaţilor. Acum, când fosta opoziţie este la guvernare, iar partidul majoritar nu mai poate, nimeni nu mai încearcă o asemenea schimbare.

Există un consens, o conspiraţie a tăcerii, o conivenţă de acţiune şi de gândire politică. Fără putere şi fără opoziţie – aşa arată democraţia din Parlamentul actual al României.

Cei câţiva care ne-am păstrat verticalitatea am fost consideraţi indezirabili de propriile partide”, a explicat fostul membru al PSD, în prezent candidat din partea PER pentru Senatul României.