Raport de țară nefavorabil României. În ce domeniu suntem sub media Uniunii Europene 

România se situează, cu rezultatele din perioada 2024 și 2025, mult sub media Uniunii Europene la majoritatea indicatorilor relevanți privind inovarea, cu o singură excepție, conform unui raport de țară publicat de Comisia Europeană în contextul Semestrului European.

România, sub media UE la aproape toți indicatorii de inovare

Documentul subliniază că lipsa de resurse, în special umane, limitează capacitatea României de a dezvolta cercetarea și inovarea. Reformele lansate în ultimii ani, în contextul PNRR, trebuie finalizate în 2026, iar Comisia precizează că „este nevoie să fie puse în aplicare, susținute de suficiente resurse financiare pentru universități și institute de cercetare”.

Semestrul de primăvară 2026, publicat de Comisia Europeană, reprezintă o „foaie de parcurs” pentru consolidarea rezilienței economice și a coeziunii sociale în statele membre. Acesta este însoțit de rapoarte de țară privind reformele economice și sociale, precum și de recomandări specifice fiecărui stat.

Raportul pentru România analizează situația din educație și cercetare, indicând poziționarea țării pe ultimele locuri în UE la principalii indicatori. Tot ieri a fost publicat și documentul cu Recomandări specifice pentru România, inclusiv în domeniul educației și cercetării.

Indicatori și comparații internaționale

Raportul de țară prezintă o listă detaliată a indicatorilor privind inovarea, cu evoluția acestora între 2010 și 2024-2025, comparând performanțele României cu media UE și SUA. La toți indicatorii, cu excepția unuia, România se află mult sub media Uniunii Europene.

Este vorba despre procentul din PIB alocat cercetării, numărul angajaților din cercetare (1,6 la mia de locuitori activi în 2024, față de 4,3 în UE), investițiile mediului de afaceri în cercetare și adoptarea tehnologiilor AI în întreprinderi.

Excepția o reprezintă numărul absolvenților în domeniul informaticii per mia de locuitori cu vârste între 25 și 34 de ani, care a fost de 4,34 în 2024, peste media UE de 3,84.

„În România, numărul cercetătorilor angajați în sectorul public stagnează de peste un deceniu, la 1,6 per mia de locuitori activi, mult sub media UE: România este ultima în Uniunea Europeană la acest capitol”, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

Raportul UE, despre condiții precare de muncă și salariile mici ale cercetătorilor

Documentul mai notează că „provocări precum numărul limitat de oportunități de dezvoltare în carieră, condiții precare de muncă și salariile mici ale cercetătorilor contribuie la lipsa de atractivitate a carierelor de cercetător și la un exod al creierelor”.

În plus, raportul indică faptul că numărul absolvenților în științe și inginerie stagnează, afectând potențialul de inovare. Situația este amplificată de procentul redus al populației de 25-34 de ani cu studii superioare, care, deși a crescut ușor la 23,2% în 2024, rămâne mult sub media UE de 44,1% și sub ținta de 45%.

Conform documentului, România a demarat, în contextul PNRR, reforme menite să crească atractivitatea carierelor în cercetare, să atragă talent internațional și să înființeze centre de excelență.

De asemenea, s-au adoptat măsuri legislative pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și salariale pentru cercetători. Raportul subliniază însă că „planul este ca reforma să se încheie în 2026 și este nevoie ca ea să fie pusă în aplicare, susținută de suficiente resurse financiare pentru universități și institute de cercetare”.