Radu Miruţă, despre târgurile de turism: Sunt utile, dar ce se întâmplă cu adevărat la aceste târguri e că se gândesc un an de zile înainte

Radu Miruţă cere criterii clare de eficienţă pentru participarea României la târgurile internaţionale de turism, avertizând că bugetele nu vor mai fi aprobate doar „din pix”. Susţine utilitatea acestor evenimente, dar refuză să valideze automat cheltuirea a două milioane de euro fără dovezi concrete privind impactul. Dacă va fi convins de rezultate, promite chiar dublarea finanţării. Industria reacţionează cu prudenţă, ANAT solicitând continuitate şi o strategie coerentă, nu doar digitalizare.

Radu Miruţă cere rezultate, nu doar prezenţe la târguri. Bugetul poate fi dublat

București, 25 iulie 2025 — Participarea României la târgurile internaţionale de turism trebuie reevaluată prin prisma eficienţei, afirmă ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă. Acesta subliniază că susţine prezenţa ţării la astfel de evenimente, dar solicită dovezi concrete privind impactul acestor investiţii în promovarea naţională.

Într-o intervenţie la Antena 3, Miruţă a explicat că nu are intenţia de a tăia finanţările, ci de a înţelege mai bine rezultatele obţinute în urma alocării celor două milioane de euro din bugetul ministerului.

„Am văzut atacuri din astea politice, că ministrul Miruţă vrea să taie accesul la târgul de turism, că el e inginer software şi nu ştie cu turismul. Eu le spun un lucru: sunt două milioane de euro pe care ministerul, din pixul ministrului, le plăteşte pentru a participa aceste entităţi la târgurile de turism. Eu un lucru i-am întrebat: Inventaţi-mi ce formulă vreţi încât să îmi arătaţi care a fost până acum rezultatul. Eu nu vă iau banii ăştia, dar poate folosim pentru altceva. Să te deranjeze că te întreabă cineva pentru ce te duci de banii aceia acolo? Târgurile de turism sunt utile, dar ce se întâmplă cu adevărat la aceste târguri e că se gândesc un an de zile înainte”, a spus Miruţă.

Ministrul consideră că târgurile de turism au valoare, însă doar dacă sunt pregătite din timp, cu cel puţin un an înainte. În absenţa unei strategii clare, participarea riscă să se rezume la acţiuni simbolice, fără impact real.

„Poate la anul mă conving şi duc patru milioane de euro acolo”, a spus Radu Miruţă, sugerând că nu exclude o susţinere financiară şi mai consistentă, cu condiţia ca evenimentele să producă efecte măsurabile.

Ministrul solicită claritate privind contactele şi rezultatele concrete obţinute la târguri, întrebând retoric dacă simpla cerere de justificare poate deranja.

„Spune-mi de cine ai fost contactat, ce interese sunt, ce contracte pot fi semnate. Îţi dau ţie varianta să ţi-o compui cum te avantajează pe tine. Sigur că da. Dar să te deranjeze că te întreb?”, a mai spus ministrul Radu Miruţă.

Critici și reacții din industrie

Declaraţiile ministrului au fost întâmpinate cu îngrijorare de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), care a transmis că a luat act „cu stupoare” de poziţia acestuia privind târgurile internaţionale.

ANAT atrage atenţia că atragerea turiştilor străini reprezintă o formă de export de servicii şi contribuie direct la economia naţională, subliniind astfel importanţa menţinerii și modernizării eforturilor de promovare. Organizaţia consideră că România are nevoie urgentă de o strategie de brand de ţară actualizată şi coerentă.

Totodată, ANAT apreciază intențiile constructive ale ministrului Radu Miruţă şi explică faptul că, venind din domeniul IT, acesta pare orientat spre soluţii digitale. Cu toate acestea, atrage atenţia că promovarea eficientă a turismului nu poate fi limitată la online şi îşi exprimă disponibilitatea de a colabora cu ministerul, oferind expertiză din zona privată pentru decizii mai bine fundamentate.

Nemulțumirile legate de direcția actuală a Ministerului Turismului au fost exprimate și anterior. La mijlocul lunii iulie, ministrul Radu Miruţă a decis să oprească o plată de 97.000 de lei destinată unor pliante de promovare, motivând că materialele erau ineficiente și transmiteau un mesaj contrar celui dorit, stârnind mai degrabă respingere decât interes.