Ce se va întâmpla cu dosarele Revoluției și Mineriadei după moartea lui Ion Iliescu
Radu Marinescu a subliniat că astfel de dosare trebuie finalizate, deoarece ele urmăresc aflarea adevărului în legătură cu suferințe majore pentru societatea românească.
El a precizat că, odată cu decesul lui Ion Iliescu, urmărirea penală împotriva acestuia încetează, dar aflarea adevărului rămâne esențială. Totodată, a ridicat întrebarea de ce aceste procese nu au fost soluționate mai devreme.
„Cu siguranţă nu. Dosarele acestea, care sunt dosare foarte importante, sunt dosare în care se caută un adevăr judiciar pentru o suferinţă istorică, semnificativă, sunt momente importante pentru societatea românească, sunt dosare care trebuie finalizate, adevărul trebuie să fie aflat.
Prin decesul domnului Ion Iliescu, verificarea sa penală încetează, este una dintre cauzele de încetarea procesului penal, dispariţia fizică a persoanei, însă cu siguranţă adevărul trebuie căutat şi aflat în continuare. Este într-adevăr o întrebare de ce nu s-a întâmplat mai repede”, a declarat el în emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV.
Întrebat de ce, timp 35 de ani, nu a fost emisă nicio sentință, ministrul Justiției a arătat că întârzierea soluționării acestor dosare se poate explica prin complexitatea lor și prin procedurile repetate de reanalizare. Totuși, el a subliniat că dispariția fizică a unei persoane nu ar trebui să împiedice finalizarea cauzelor.
„Examinarea traseului sinuos al acestor dosare poate da anumite răspunsuri. Au fost şi cauze de o complexitate deosebită, au fost şi aceste proceduri care s-au succedat, apoi şi trimiterea cauzelor la reanalizare. O parte din explicaţii ar putea să existe şi aici, însă eu încerc să privesc în viitor şi să fiu de acord cu dumneavoastră că în niciun caz dispariţia fizică a unei persoane nu trebuie să oprească finalizarea acestor dosare”, a explicat oficialul.
În cât timp am putea avea o sentință
Întrebat în cât timp am putea avea o sentință, Radu Marinescu a explicat că rolul ministrului Justiției este de a transmite organelor judiciare așteptarea legitimă a cetățenilor ca toate cauzele, civile și penale, să fie soluționate cu celeritate.
El a subliniat însă că grăbirea dosarelor nu poate fi făcută în detrimentul administrării corecte a probelor și al respectării drepturilor celor cercetați. În cauzele complexe, durata mai mare a procedurilor poate fi justificată, dar întârzierile cauzate de lentoare nejustificată trebuie eliminate ferm.
„Asta ministrul Justiţiei n-ar putea să vă răspundă. Ministrul Justiţiei poate să facă ceea ce a şi făcut şi face în continuare: să transmită către organe judiciare aşteptările legitime ale cetăţeanului ca toate cauzele să fie soluţionate cu celeritate. Asta pot să o spun şi o spun cu fermitate, trebuie rezolvate cauzele şi civile, şi penale, justiţia trebuie realizată cu celeritate, dar trebuie să avem în vedere că grăbirea unor cauze, nu vorbesc de cauzele particulare la care ne raportăm, vorbesc de un principiu.
Nu poţi grăbi cauzele în afara limitelor pe care celeritatea le stabileşte prin coroborare cu necesitatea de a administra probe, de a asigura drepturi şi libertăţi pentru persoane care sunt cercetate, de a te asigura dincolo de orice fel de dubiu că un lucru este stabilit. Asta poate să presupună şi o anumită durată a procedurilor.
De exemplu, în cauze complexe de infracţiuni, dacă mergem în zona penală, poate sunt cauze economice care presupun administrarea unor mijloace de probă de durată, expertize, care se fac în mod ştiinţific, şi asta lungeşte procedurile. O anumită componentă a întârzierilor este justificabilă, alta, care ţine poate de o anumită lentoare, nu mai este justificabilă şi acolo trebuie acţionat ferm ca aceasta să dispară. Pentru că, cu siguranţă, trebuie să existe celeritate”, a spus acesta.
Primul termen în dosarul Mineriadei, dosarul Revoluției rămâne în anchetă
Dosarul Mineriadei, în care fostul președinte Ion Iliescu este judecat pentru reprimarea violentă a manifestanților din Piața Universității, se află în procedura de cameră preliminară la Înalta Curte de Casație și Justiție, primul termen fiind stabilit pentru 17 octombrie. Alături de Iliescu, au fost deferiți justiției pentru infracțiuni împotriva umanității fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, fostul director SRI Virgil
Măgureanu și Adrian Sârbu, care era consilier al premierului la acea vreme și ulterior patron de televiziune. Procurorii militari au acuzat regimul Iliescu de reprimarea manifestanților anticomuniști și de chemarea minerilor în Capitală. În urma violențelor, patru persoane au fost ucise, 1.300 au fost rănite, iar 1.200 au fost reținute ilegal.
Dosarul Revoluției rămâne în faza de anchetă la Parchetul Militar, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în septembrie anul trecut, restituirea acestuia la Parchet din cauza unor vicii de procedură. În acest dosar, Ion Iliescu și Gelu Voican-Voiculescu sunt acuzați de infracțiuni împotriva umanității. În perioada 22-30 decembrie 1989, s-au înregistrat 857 decese, 2.382 de persoane rănite, 585 de privări grave de libertate și 409 cazuri de suferințe mari, conform datelor din dosar.
