Contextul politic de atunci era extrem de complicat, marcat de conspirații, filiere externe și de coordonarea directă a liderilor comuniști români de către structurile sovietice, subliniază istoricul Lavinia Betea.
Tatăl lui Ion Iliescu a participat la Congresul Cominternului din 1931
În acea perioadă, Partidul Comunist din România era interzis și funcționa într-o formă haotică. Existau simultan mai multe structuri de conducere, care rareori se cunoșteau între ele. La București activa un secretariat, în timp ce la Sofia sau la Praga se afla biroul Federației Balcanice.
În paralel, la Moscova funcționau departamente specializate pe „filiera românească”, coordonate de funcționari sovietici, după același model aplicat și în cazul altor țări, precum Bulgaria.
„Și să știți că drumul era foarte complicat. Partidul acesta interzis avea trei, uneori chiar patru conduceri. Exista un secretariat la București. Ei nu se cunoșteau, uneori nu știau cine conduce partidul. Era un birou al Federației Balcanice la Sofia de regulă sau la Praga. Și existau la Moscova niște funcționari români numiți ca să se ocupe de filiera românească, tot așa cum existau unii bulgari care se ocupau de filiera bulgărească”, a explicat Lavinia Betea pentru Gândul.
Congresul s-a desfășurat lângă Moscova
În decembrie 1931, a avut loc al cincilea congres al Cominternului, programat între 3 și 24 ale lunii. Pentru a participa la această reuniune, comuniștii români, printre care și tatăl lui Ion Iliescu, au parcurs un drum complicat și periculos. Aceștia au plecat din România, au ajuns mai întâi la Praga, unde au primit acte false pentru a putea traversa granițele clandestin, și abia apoi au continuat drumul spre Uniunea Sovietică.
Congresul s-a desfășurat lângă Moscova, într-o localitate unde liderii Cominternului au coordonat lucrările și au pregătit delegațiile străine. Printre figurile centrale ale momentului s-au aflat Bela Kun, cunoscut pentru tentativa de revoluție din Ungaria din 1919, și Gheorghi Dimitrov, unul dintre liderii importanți ai Internaționalei Comuniste. Lucrările congresului au fost dedicate în principal problemelor de organizare și strategie ale Partidului Comunist din România.
„Ei au plecat la Moscova pentru acest congres al cincilea, ținut în 3-24 decembrie 1931. De ce au fi durat atâta nu știu și cu ce se vor fi ocupat. Ce vor fi discutat. Dacă ne luăm după scripte, trei săptămâni. Dar poate cu drum cu tot. Au mers până la Praga. Mergeau conspirat. La Praga au primit acte false. Treceau granița clandestin, că doar n-aveau pașaport. Și de la Praga au ajuns la Moscova, lângă Moscova, într-o localitate unde cei care i-au învățat, i-au dirijat, au coordonat lucrările, sunt figuri de prim rang în acel moment la nivelul Cominternului. Este Bela Kun, cel care încercase să facă o revoluție în Ungaria și chiar a reușit un prăpăd în 1919. Este Dimitrov, care e unul dintre liderii Cominternului. Acolo se discută în principal problemele partidului”, a mai spus Lavinia Betea.
