La nivel global, peste 100 de state au renunțat până în 2017 la schimbarea orei, menținând fusul orar constant din motive diverse, inclusiv religioase sau fără explicații oficiale.
Ceasurile se dau cu o oră înapoi în noaptea de 25-26 octombrie
În Africa, doar Namibia, Tunisia și Egipt aplică schimbarea orei, în timp ce 51 de țări, printre care Somalia, Kenya, Congo, Gabon, Tanzania și Guineea Ecuatorială, nu modifică niciodată ora.
În America de Nord și de Sud, țări precum Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua și Columbia au renunțat la schimbarea orei. În Statele Unite, Arizona și Insulele Hawaii mențin ora constantă, iar în Canada, ora rămâne neschimbată în provincia Ontario.
Schimbarea orei nu are loc în mai multe locații din lume
În Asia, Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud și Irak nu aplică schimbarea orei, la fel ca și fostele republici sovietice din Asia Centrală. În Europa, Turcia, Belarus, Rusia și Islanda nu modifică ora, iar în Australia schimbarea orei se aplică parțial, Queensland și Australia de Vest menținând același fus orar pe tot parcursul anului.
Trecerea la ora de vară în România se va face în ultimul weekend din luna martie 2024, iar trecerea la ora de iarnă în același an va avea loc în ultimul weekend din octombrie, pe 27 octombrie 2024. În 2025, însă, ora de iarnă va fi ajustată cu cinci zile mai devreme, în noaptea de 25-26 octombrie, marcând astfel o schimbare timpurie comparativ cu anii anteriori.
Schimbarea orei afectează ritmul circadian
Amintim că schimbarea orei, fie trecerea la ora de vară, fie la ora de iarnă, afectează ritmul circadian, adică ceasul biologic intern care reglează somnul, starea de alertă, secreția hormonală și temperatura corpului. Atunci când ceasurile sunt ajustate, organismul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta la noul program, ceea ce poate provoca oboseală, dificultăți de concentrare și iritabilitate. În special trecerea la ora de vară, când pierdem o oră de somn, poate accentua aceste efecte.
Studiile arată că modificările de timp pot crește temporar riscul de probleme cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic, și pot influența nivelul tensiunii arteriale. De asemenea, somnul insuficient sau perturbat poate afecta sistemul imunitar, făcând organismul mai vulnerabil la infecții. Persoanele cu tulburări de somn, copii și vârstnici resimt cel mai puternic efectele schimbării orei.
Pe lângă impactul fizic, există și efecte psihologice. Schimbarea orei poate provoca stări de anxietate, iritabilitate sau modificări de dispoziție. Productivitatea și capacitatea de concentrare la locul de muncă sau la școală pot scădea temporar, mai ales în primele zile după ajustarea ceasurilor.
În cazul trecerii la ora de iarnă, organismul primește o oră suplimentară de somn, ceea ce poate fi benefic, dar și această schimbare poate provoca tulburări temporare de ritm biologic. În concluzie, adaptarea graduală, expunerea la lumină naturală și menținerea unui program regulat de somn pot reduce efectele negative ale schimbării orei asupra sănătății.
