Autoritățile române analizează cu atenție impactul sancțiunilor impuse de Statele Unite companiei Lukoil
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat luni că autoritățile române analizează cu atenție impactul sancțiunilor impuse de Statele Unite companiei Lukoil, având în vedere că aceasta deține activități de producție pe teritoriul României și are datorii către stat.
„Decizia Statelor Unite cu privire la aceste sancţiuni pe plan internaţional nu este o decizie care are legătură cu Guvernul României. Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României. Ştiu că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie şi vom rămâne din nou cu o pagubă”, a afirmat Miruţă.
Ministrul a subliniat că Ministerul Finanţelor urmărește situația și analizează cele mai bune soluţii pentru a garanta recuperarea eventualelor sume datorate. „Sunt aspecte pe care Ministerul de Finanţe, cel care este responsabil de aceste datorii, le are foarte atent în vedere şi identifică cea mai bună metodă pentru a securiza lucrurile, pe teritoriul României”, a adăugat acesta.
Decizia Trezoreriei SUA vizează companiile petroliere Rosneft și Lukoil, precum și 34 de filiale ale acestora, care au fost incluse într-un nou pachet de sancţiuni. Măsurile presupun îngheţarea tuturor activelor deținute de aceste companii în Statele Unite, precum şi interzicerea colaborărilor comerciale între firmele americane şi cele două grupuri petroliere.
România se află în plin proces de negociere în cadrul programului SAFE al Uniunii Europene
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat tot luni că România se află în plin proces de negociere în cadrul programului SAFE al Uniunii Europene, un mecanism menit să stimuleze producția de apărare la nivel european. Potrivit acestuia, discuțiile vizează mai multe domenii, de la construcții navale și echipamente pentru infanterie, până la arme de asalt și drone.
„Suntem în discuţii pentru zona navală. Suntem în discuţii pentru maşina de luptă a infanteriei. Suntem în discuţii pentru arma de asalt. Suntem în discuţie pentru drone. Analizăm toate ofertele posibile. Am primit de la Ministerul Apărării care sunt criteriile operaţionale pe care aceste produse trebuie să le îndeplinească, iar la Ministerul Economiei căutăm cea mai bună variantă comercială pentru statul român”, a declarat Miruţă.
El a explicat că fondurile alocate României prin mecanismul SAFE sunt împărțite în două mari direcţii de finanţare.
„Suma pe care am primit-o de la Comisia Europeană se împarte în două categorii. O categorie mare, de 11 miliarde de euro, este pentru producţia militară exclusiv. O altă categorie, de aproximativ 5 miliarde de euro, este pentru zona de transport, care este necesară şi industriei naţionale de apărare. E vorba de acele planuri de mobilizare care, pentru a transporta diverse produse ale Armatei Române, este nevoie de anumite caracteristici pentru infrastructura de transport”, a explicat ministrul, la Palatul Victoria.
Oficialul a subliniat și colaborarea instituțională strânsă pentru aceste proiecte strategice. „Există o cooperare permanentă între Ministerul Economiei, Cancelaria Prim-ministrului, Ministerul Apărării şi Administraţia Prezidenţială, astfel încât să identificăm cea mai bună metodă pentru a livra Armatei Române produsele de care are nevoie”, a precizat Miruţă.
În privința industriei navale, ministrul a indicat că programul SAFE ar putea fi o soluție pentru revitalizarea producției interne:
„V-am dat câteva exemple care ţin cont de dezmorţirea fabricilor din România care au capacitate să producă aşa ceva. Suntem preocupaţi, aşa cum am anunţat, ca prin acest mecanism SAFE care aduce o finanţare pentru zona navală să salvăm şantierul naval de la Mangalia. Sunt discuţii comerciale pe care le analizăm, astfel încât să vedem că statul român reuşeşte să obţină nu doar un împrumut cu dobândă mică — această dobândă prin SAFE, care este de 3% — dacă la final preţul produsului este de 2-3 ori mai scump. Nu ne uităm doar să împrumutăm aceşti bani la o rată a dobânzii mică, ci ne interesează ca produsul obţinut folosind aceşti bani să aibă un preţ corect.”
În acest sens, România poartă dialoguri și cu parteneri europeni pentru a stabili repere realiste privind costurile de producție.
„Suntem în discuţii şi cu armatele şi cu reprezentanţii armatelor celorlalte state europene, să observăm care este preţul corect pentru produsul respectiv”, a mai spus ministrul.
